rășină definitie

14 definiții pentru rășină

RĂȘÍNĂ, rășini, s. f. Nume generic dat unor substanțe lipicioase, inflamabile, secretate de diferite plante, mai ales conifere, sau produse pe cale sintetică. – Lat. resina.
RĂȘÍNĂ, rășini, s. f. Nume generic dat unor substanțe lipicioase, inflamabile, secretate de diferite plante, mai ales conifere, sau produse pe cale sintetică. – Lat. resina.
RĂȘÍNĂ, rășini, s. f. Nume generic dat unor substanțe cleioase, insolubile în apă și inflamabile, care curg de la sine (sau se extrag prin incizii în scoarță) din diferite plante, mai ales din conifere (sau se fabrică pe cale sintetică) și care au diverse întrebuințări în industrie. Din gătejele de brad, Lacrimi de rășină cad. DEȘLIU, M. 55. Dinspre desimea pădurii ne învăluia miros călduț de rășină. SADOVEANU, O. VIII 245. Miros aspru de rășină și mintă îmi înviora oboseala. C. PETRESCU, S. 215.
rășínă s. f., g.-d. art. rășínii; pl. rășíni
rășínă s. f., g.-d. art. rășínii; pl. rășíni
rășínă-de-pământ s. f.
RĂȘÍNĂ s. (CHIM.) rășină alchidică v. alchidal; rășină anionactivă v. anionit; rășină fenolică v. fenoplast.
rășínă (rășíni), s. f. – Smoală, catran. – Mr. (a)rușină. Lat. resῑna (Pușcariu 1443, REW 7244), cf. alb. ršinë (Philippide, II, 652). – Der. rășinos, adj. (cu rășină), a cărui der. directă din lat. resῑnōsus (Pușcariu 1444) este incertă.
RĂȘÍNĂ ~i f. Substanță amorfă vâscoasă și inflamabilă, secretată de unele plante conifere sau obținută pe cale sintetică, având diverse întrebuințări (în prepararea lacurilor, cleiurilor, la obținerea maselor plastice, ca adeziv etc.). ~ naturală. ~ sintetică. /<lat. resina
rășină f. materie inflamabilă ce curge din unii arbori (pin, brad). [Lat. RESINA].
rășínă f., pl. ĭ (lat. resina, d. vgr. retine, d. réo, curg; it. cat. sp. resina, pv. rezina, fr. résine). Un fel de cleĭ care se scurge din uniĭ copacĭ, maĭ ales din brazĭ, și care arde foarte ușor, din care cauză se și întrebuințează la făcut torțe. (E bună și pentru afumat în casă, că răspîndește un miros sănătos). – În est și rîșină. Aĭurea și rușină.
rășínă-de-pămấnt s. f., g.-d. art. rășínii-de-pămấnt
RĂȘI s. (CHIM.) rășină alchidică = alchidal; rășină anionactivă = anionit; rășină fenolică = fenoplast.
RĂȘÍNĂ (lat. resina) s. f. pl. (CHIM.) Amestec complex de compuși organici, de constituție adeseori necunoscută. Sunt substanțe amorfe, solide sau semisolide, fără punct de topire definit. R. pot fi vegetale (copalul, damarul), animale (șelacul) sau sintetice (r. alchidice, r. anilin-formaldehidice, galaitul etc.). R. naturale nu sunt solubile în apă, spre deosebire de gume. Sunt solubile în anumiți solvenți organici, cu care formează soluții utilizabile ca lacuri de acoperire. – R. alchidice v. alchidali. R. anilin-formaldehidice, amestec complex de produși macromoleculari obținut prin condensarea anilinei cu un exces de formaldehidă, în prezența unor catalizatori acizi. R. a.-f. au structură tridimensională și sunt termoinerte. Amestecate cu diverse materiale de umplutură, pot fi prelucrate prin presare la cald. Obiectele formate sunt dure, casante și electroizolante. Se mai utilizează la fabricarea lacurilor pentru lemn, pânză sau hârtie. V. și aminoplaste. – R. cazein-formaldehidice v. galalit. – R. de melamină, produși de condensare ai melaminei cu formaldehida. Sunt substanțe solide, rezistente la apă și cu bună stabilitate termică. Se pot colora cu ușurință în cele mai diferite nuanțe. Sunt întrebuințate la fabricarea unor adezivi pentru hârtie, lemn și carton, în industria textilă, la fabricarea unor obiecte de uz casnic și, în amestec cu fibre de sticlă, la confecționarea unor elemente de construcție care au rezistență mecanică foarte mare. V. și aminoplaste. – R. de presare, rășini artificiale, obținute prin procese de policondensare și prelucrare prin presare la cald a amestecului format din polimer, materiale de umplutură, coloranți etc. În condițiile de prelucrare, între macromoleculele polimerului se stabilesc legături tridimensionale, datorită cărora materialul obținut devine termoinert, infuzibil, insolubil și dur (ex. fenoplastele, aminoplastele etc.). – R. epoxidice (sau epoxi), produși macromoleculari obținuți din reacția de condensare dintre un compus epoxidic și un difenol. Au structură liniară, care poate fi trecută ușor într-o structură tridimensională prin adăugarea în masa de reacție a unor agenți de întărire (etilendiamina sau anhidrida ftalică). Prezintă o mare stabilitate termică și chimică. Se întrebuințează în special ca adezivi pentru lipituri rezistente între obiecte din materiale diferite (metal, ceramică, sticlă, materiale plastice), în industria lacurilor etc. – R. fenol-formaldehidice v. fenoplaste. – R. schimbătoare de ioni, produse macromoleculare cu grupări polare care au proprietatea de a schimba ionii lor cu o cantitate echivalentă din ionii existenți în soluția cu care vin în contact. Există rășini schimbătoare de cationi și rășini schimbătoare de anioni. Se întrebuințează la epurarea apei, în industria zahărului, la separarea unor elemente, în medicină etc. (ex. r. obținute prin condensarea formaldehidei cu amide sau cu proteine etc.). V. și schimbători de ioni. – R. ureo-formaldehidice (sau carbamidice), produse de policondensare ale ureei cu formaldehida. În prima etapă a reacției se obține un produs lichid care, amestecat cu un material de întărire (rumeguș de lemn), se supune la încălzire, se solidifică prin răcire, apoi se macină și se formează din el obiecte de presare. Sunt incolore, translucide, incasante și pot fi frumos colorate în nuanțe pastel. Se întrebuințează la fabricarea unor obiecte de uz casnic, a reflectoarelor, a abajururilor, în industria peliculogenelor, ca adezivi în industria textilă etc.

rășină dex

Intrare: rășină
rășină substantiv feminin
Intrare: rășină-de-pământ
rășină-de-pământ substantiv feminin