rântaș definitie

16 definiții pentru rântaș

RÂNTÁȘ, rântașuri, s. n. Sos făcut din făină (cu ceapă) prăjită în grăsime, pentru a fi adăugat la unele mâncăruri. – Din magh. rántás.
RÂNTÁȘ, rântașuri, s. n. Sos făcut din făină (cu ceapă) prăjită în grăsime, pentru a fi adăugat la unele mâncăruri. – Din magh. rántás.
RÎNTÁȘ, rîntașuri, s. n. Sos făcut din făină prăjită în grăsime, pentru a fi adăugat la unele mîncări. [Mama] învîrtea cu-o lingură de lemn Prin cratița în care sfîrîia rîntașul. BENIUC, V. 37.
rântáș s. n., pl. rântáșuri
rântáș s. n., pl. rântáșuri
RÂNTÁȘ s. prăjeală, (înv. și reg.) prăjitură, (reg.) răncău. (~ la o mâncare.)
RÂNTÁȘ s. v. sos.
rîntáș (-și), s. m. – Sos făcut cu făină prăjită în grăsime. Mag. rántás (Cihac, II, 522; Philippide, Principii, 64; Gáldi, Dict., 154).
RÂNTÁȘ ~uri n. Condiment preparat din făină prăjită (cu ceapă) în grasime, folosit la pregătirea sosurilor sau ca adaos la unele mâncăruri. /<ung. rántás
rântaș n. făină prăjită în unt. [Ung. RÁNTÁS].
rîntáș n., pl. urĭ (ung. rántás). Vest. Sos (făină prăjită în unt). – În est rî́ntaș.
RÎNTAȘ s. prăjeală, (înv. și reg.) prăjitură, (reg.) răncău. (~ la o mîncare.)
rîntaș s. v. SOS.
RÂNTÁȘ s.n. Amestec de făină și unt sau altă grăsime, prăjit mai mult sau mai puțin, utilizat ca îngroșător pentru sosuri sau alte preparate culinare; poate fi realizat ca rântaș alb (pentru beșamel), blond (pentru sosuri fine) sau brun (pentru sos brun sau spaniol).
rântáș, rântașuri, (răntaș), s.n. – (reg.; gastr.) Sos făcut din făină (cu ceapă tocată mărunt) prăjită în grăsime, care se adaugă în mâncărurile tipic ardelenești; îngroșeală. – Din magh. rántás (Șăineanu, Scriban; Cihac, Philippide, Galdi, cf. DER; DEX, MDA).
rântáș, -uri, (răntaș), s.n. – (gastr.) Sos făcut din făină (cu ceapă tocată mărunt) prăjită în grăsime, care se adaugă în mâncărurile tipic ardelenești; îngroșeală. – Din magh. rántás.

rântaș dex

Intrare: rântaș (pl. -uri)
rântaș pl. -uri substantiv neutru
Intrare: rântaș (pl. -i)
rântaș pl. -i