rânjitură definitie

8 definiții pentru rânjitură

RÂNJITÚRĂ, rânjituri, s. f. Rânjire; rânjet. – Rânji + suf. -tură.
RÂNJITÚRĂ, rânjituri, s. f. Rânjire; rânjet. – Rânji + suf. -tură.
RÎNJITÚRĂ, rînjituri, s. f. Rînjire; rînjet. Ea clăti cu capul și-ntre rînjitură Îi arătă dinții cei pociți din gură. PANN, la CADE.
rânjitúră s. f., g.-d. art. rânjitúrii; pl. rânjitúri
rânjitúră s. f., g.-d. art. rânjitúrii; pl. rânjitúri
RÂNJITÚRĂ s. v. rânjet.
rînjitúră f., pl. ĭ. Iron. Rînjet. Persoană care tot rînjește.
RÎNJITU s. rînjeală, rînjet, rînjire, (livr.) ricanare.

rânjitură dex

Intrare: rânjitură
rânjitură substantiv feminin