râncezit definitie

2 intrări

13 definiții pentru râncezit

RÂNCEZÍ, pers. 3 râncezește, vb. IV. Intranz. și refl. (Despre materii grase) A deveni rânced prin descompunere parțială în contact cu aerul. – Din rânced.
RÂNCEZÍT, -Ă, rânceziți, -te, adj. Rânced. – V. râncezi.
RÂNCEZÍ, pers. 3 râncezește, vb. IV. Intranz. și refl. (Despre materii grase) A deveni rânced prin descompunere parțială în contact cu aerul. – Din rânced.
RÂNCEZÍT, -Ă, rânceziți, -te, adj. Rânced. – V. râncezi.
RÎNCEZÍ, pers. 3 rîncezește, vb. IV. Intranz. și refl. A deveni rînced. Untul prea vechi... se rîncezește. PAMFILE, I. C. 24.
râncezí (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. râncezéște, imperf. 3 sg. râncezeá; conj. prez. 3 să râncezeáscă
râncezí vb., ind. prez. 3 sg. râncezéște, imperf. 3 sg. râncezeá; conj. prez. 3 sg. și pl. râncezeáscă
RÂNCEZÍ vb. a se altera, a se descompune, a se strica. (Untura s-a ~.)
A RÂNCEZÍ pers. 3 ~éște intranz. (despre unele produse alimentare care conțin grasimi) A deveni rânced; a căpăta gust și miros neplăcut (din cauza alterării). /Din rânced
râncezì v. a se face rânced.
rîncezésc (mă) v. refl. (d. rînced). Devin rînced. V. jignesc.
RÎNCEZI vb. a se altera, a se descompune, a se strica. (Untura s-a ~.)
râncezí, râncezesc, vb. refl. – A se strica, a se altera. – Din rânced (DEX, MDA).

râncezit dex

Intrare: râncezit
râncezit
Intrare: râncezi
râncezi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a