Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

19 defini╚Ťii pentru r├ómnic

Rß║ĄMNIC, r├ómnice, s. n. (Reg.) Hele╚Öteu. ÔÇô Din bg. r├óbnik, ucr. ribnik.
Rß║ĄMNIC, r├ómnice, s. n. (Reg.) Hele╚Öteu. ÔÇô Din bg. r├óbnik, ucr. ribnik.
R├Ä╠üMNIC, r├«mnice, s. n. Iaz cu pe╚Öte; hele╚Öteu. V─âd p─âduricea rev─ârsat─â pe coast─â, potecile str─âjuite de lilieci ╚Öi tei ╚Öi r├«mnicul de la poalele dealului, din poiana de mesteceni. SADOVEANU, O. I 284. ╚śi-a r├«nduit o vie ╚Öi un r├«mnic la gospod─ârie. DUN─éREANU, N. 133.
rß║ąmnic (reg.) s. n., pl. rß║ąmnice
râmnic s. n., pl. râmnice
RÂMNIC s. v. heleșteu, iaz.
r├«mnic (-ce), s. n. ÔÇô Iaz, hele╚Öteu. Sl. ryb─şnik┼ş ÔÇ×loc de pescuitÔÇŁ (Tiktin; Conev 41).
R├éMNIC ~ce n. reg. Iaz amenajat pentru cre╚Öterea ╚Öi ├«nmul╚Ťirea pe╚Ötilor; hele╚Öteu. /bulg. ribnik, ucr. r├óbnik
r├ómn├şc, r├ómn├şce, s.n. (reg.) 1. iaz cu pe╚Öte, hele╚Öteu. 2. loc ml─â╚Ötinos.3. vale.
R├ómnic m. 1. afluent pe dreapta Oltului, curge prin jude╚Ťul V├ólcea; 2. afluent de-a dreapta Siretului, curge prin R├ómnicu-S─ârat; 3. cap. jud. V├ólcea, ora╚Ö a╚Öezat ├«ntre Olt ╚Öi R├ómnic: 9600 loc., scaunul episcopiei Noului-Severin; [Slav., RYBNIK┼Č, ele╚Öteu: acolo se afla un iaz cu pesc─ârii domne╚Öti].
R├ómnicu-S─ârat n. jude╚Ť a╚Öezat la r─âs─ârit de Buz─âu: 164.000 loc. cu cap. R├ómnicu-S─ârat, ora╚Ö situat pe r├ópa st├óng─â a r├óului R├ómnic: 15.500 loc. (R├ómicean).
Slam-R├ómnic n. vechiul nume al R├ómnicului-S─ârat. [Slav, SLAN┼Č, s─ârat].
r├«╠ümnic n., pl. e (vsl. ryb─şnik┼ş, ─şaz, v├«n─âtor de pe╚Öte, d. ryba, pe╚Öte; bg. ribnik, m├«ncare de pe╚Öte. V. ribi╚Ť─â). Mold. Iaz, ele╚Öte┼ş (la Panf. V─âzduhu = ÔÇ×valeÔÇŁ).
r├«mnic s. v. HELE╚śTEU. IAZ.
RÂMNIC 1. v. Râmnicu Sărat (1). 2. V. Râmnicu Vâlcea (2).
RÂMNICU DE SUS v. Râmnicu Vâlcea (2).
RÂMNICU PE OLT V. Râmnicu Vâlcea (2).
R├éMNICU S─éRAT 1. R├óu ├«n E Rom├óniei, afl. dr. al Siretului pe terit. com. N─âne╚Öti, jud Vrancea; 123 km. Izv. de pe pantele de E ale masivului Furu (m-╚Ťii Vrancei), de la 1.310 m alt., de sub vf. Furu Mare, apoi meandreaz─â larg ├«n cadrul Subcarpa╚Ťilor Vrancei unde pantele longitudinale sunt accentuate (33ÔÇ░), cu excep╚Ťia zonelor depresionare, unde pantele scad sub 5ÔÇ░, av├ónd o direc╚Ťie general─â de curgere NV-SE. Dup─â un curs de c. 10 km de la izvor, r├óul p─âtrunde ├«n depr. Neculele ╚Öi apoi ├«n depr. Dumitre╚Öti, unde prime╚Öte aportul a numeroase izvoare cloruro-sodice (Motn─âu, P─âcuri ╚Ö.a.), prin contribu╚Ťia c─ârora apele r├óului devin s─ârate (de aici numele de R├ómnicu S─ârat) p├ón─â la v─ârsare. R├óul are un debit inconstant, cu o medie multianual─â de 2,65 m3/s. Iriga╚Ťii ├«n cursul inf. Afl. pr.: S─âr─â╚Ťel, R├ómnicel, Motn─âu, Co╚Ťa╚Ťcu, Voetin. ├Än unele lucr─âri de specialitate r├óul R├ómnicu S─ârat apare numai cu numele de R├ómnic. 2. Municipiu ├«n jud. Buz─âu, situat ├«n C. R├ómnicului, pe r├óul R├ómnicu S─ârat; 40.290 loc. (2005). Sta╚Ťie de c. f., inaugurat─â la 13 iun. 1881. Nod rutier. Turn─âtorie de piese din font─â pentru ma╚Öini-unelte. Instala╚Ťie (rafin─ârie) pentru regenerarea uleiurilor lubrifiante uzate (din 1952). Fabrici de garnituri de fr├ón─â ╚Öi etan╚Öare pentru toate tipurile de autovehicule, de ╚Öuruburi, buloane, lan╚Ťuri ╚Öi arcuri, de confec╚Ťii, ╚Ťigarete ╚Öi de produse alim. (conserve de legume ╚Öi fructe, ulei vegetal, preparate din carne ╚Öi lapte etc.). Muzeu cu sec╚Ťii de etnografie, arte plastice, ╚Ötiin╚Ťele naturii, cu colec╚Ťii de costume, covoare ╚Öi ceramic─â populare, de flor─â ╚Öi faun─â autohtone ╚Öi str─âine (fluturi exotici din China ╚Öi Malaysia). R.S. apare men╚Ťionat documentar ca a╚Öezare rural─â la 8 sept. 1439 ├«ntr-un privilegiu comercial emis de domnul Vlad Dracul, iar ca ora╚Ö ├«n 1574. Unele documente din sec. 15 atest─â c─â R.S. era re╚Öedin╚Ť─â de jude╚Ť ÔÇô statut men╚Ťinut p├ón─â ├«n 1950 (├«n 1700, figura ca re╚Öed. de jude╚Ť pe o hart─â a stolnicului Constantin Cantacuzino). ├Än 1474, domnul ╚śtefan cel Mare a pus piatra de temelie a bisericii Cuvioasa Parascheva, iar ├«n a doua jum─âtate a sec. 16 s-a construit o puternic─â fortifica╚Ťie care s─â slujeasc─â drept ÔÇ×stavil─â ├«n calea o╚Ötilor otomane ╚Öi mai ales a invaziei t─âtarilorÔÇŁ, fortifica╚Ťie ref─âcut─â la sf├ór╚Öitul sec. 17 de Constantin Br├óncoveanu. ├Än sec. 18, R.S. a suferit de pe urma r─âzboaielor ruso-turce, iar ├«n sec. 19 a cunoscut efervescen╚Ťa anului revolu╚Ťionar 1848, a anului unionist 1859 ╚Öi a celui de cucerire a independen╚Ťei din 1877. ├Än perioada interbelic─â avea o industrie incipient─â (fabrici de ulei, s─âpun, rachiu, moar─â ╚Ö.a.), dar se dezvolt─â din punct de vedere economic, urbanistic, social-cultural dup─â 1950. Declarat municipiu la 24 nov. 1994. Monumente: biserica Adormirea Maicii Domnului, ctitorie din anii 1690-1696 a lui Constantin Br├óncoveanu, cu o bogat─â decora╚Ťie sculptat─â la portal; p─âstreaz─â picturi murale executate de P├órvu Mutu. ├Än apropierea bisericii se afl─â Casa Domneasc─â; bisericile Sf. Dumitru (1708, cu unele refaceri din 1870-1871) ╚Öi Sf. Spiridon (1784, renovat─â ├«n 1814); edificiile celor dou─â g─âri feroviare (gara veche, 1881 ╚Öi gara nou─â, 1893-1898); cl─âdirea Prim─âriei (1898); bustul lui Alexandru Vlahu╚Ť─â, oper─â a sculptorului O. Sp├Ąthe; casele memoriale ale biologului Traian S─âvulescu ╚Öi sopranei Florica Cristoforeanu ╚Ö.a.
R├éMNICU V├éLCEA 1. Lac de acumulare realizat pe cursul inf. al r├óului Olt, la N de municipiul omonim, dat ├«n folosin╚Ť─â ├«n 1974, ale c─ârui ape pun ├«n mi╚Öcare turbinele hidrocentralei de aici. Supr.: 319 ha; vol.: 19,04 mil. m3. 2. Municipiu ├«n partea central-sudic─â a Rom├óniei, re╚Öed. jud. V├ólcea, situat pe dr. r├óului Olt, ├«n partea de E a Subcarpa╚Ťilor V├ólcii, la poalele dealurilor Capela, Gurnoaia ╚Öi Purc─âre╚Ť, la 16 km aval de ie╚Öirea Oltului din defileul Cozia; 111.701 loc. (2005). Sta╚Ťie de c. f., inaugurat─â la 20 iun. 1887. Nod rutier. Hidrocentral─â (46 MW), intrat─â ├«n func╚Ťiune ├«n 1974. Termocentral─â. Constr. de utilaj chimic ╚Öi de motoare electrice cu putere mic─â. Combinat chimic (sod─â caustic─â ╚Öi calcinat─â, mase plastice, insecticide, r─â╚Öini sintetice ╚Ö.a.) dat ├«n folosin╚Ť─â ├«n 1973; combinat de industrializare a lemnului (mobil─â, placaje, furnire, pl─âci aglomerate din lemn/PAL, panel). Fabrici de piel─ârie ╚Öi ├«nc─âl╚Ť─âminte, de c─âr─âmizi, confec╚Ťii, ╚Ťes─âturi ╚Öi produse alim. (conserve de legume ╚Öi fructe, preparate din carne ╚Öi lapte, gemuri ╚Öi dulce╚Ťuri, b─âuturi, panifica╚Ťie etc.). Tipografie. Muzeu jude╚Ťean de istorie (1951 pe baza unei colec╚Ťii ├«ntemeiat─â ├«n 1921 de Esmeralda C─âpleanu, reorganizat ├«n 1981-1982); muzee de etnografie, de arhitectur─â popular─â v├ólcean─â ╚Öi de art─â medieval─â ╚Öi modern─â (icoane, argint─ârie, mobilier, lucr─âri apar╚Ťin├ónd arti╚Ötilor plastici rom├óni ╚Ö.a.). Biblioteca jude╚Ťean─â ÔÇ×Antim IvireanulÔÇŁ (1935). Filarmonica de stat ÔÇ×Ion DumitrescuÔÇŁ (30 nov. 1995), Teatrul de stat ÔÇ×Anton PannÔÇŁ (1990), parcul Z─âvoi (13 ha) amenajat ├«n timpul domniei lui Barbu ╚śtirbei (1849-1853), ├«n care s-a c├óntat pentru prima dat─â (la 29 iul. 1848) imnul revolu╚Ťionar ÔÇ×De╚Öteapt─â-te, rom├óne!ÔÇŁ. La R.V. are loc anual (din 1968, ├«n luna iul.) Festivalul interna╚Ťional de folclor ÔÇ×C├óntecele OltuluiÔÇŁ, precum ╚Öi T├órgul de art─â popular─â (├«n luna aug., din 1968). ├Än arealul localit─â╚Ťii componente Stolniceni au fost descoperite (1962-1967) vestigiile unui castru roman de zid (60 x 50 m) ╚Öi ale unei a╚Öez─âri civile cu nume dacic (Buridava), dat├ónd din sec. 2-3, care a durat p├ón─â ├«n sec. 6. R.V. apare men╚Ťionat documentar ├«n 1370 ca re╚Öed. domneasc─â a lui Vladislav I (Vlaicu Vod─â), an ├«n care el a ├«nfiin╚Ťat aici a doua mitropolie, numit─â Noul Severin ╚Öi transformat─â ├«n 1497 ├«n Episcopia R├ómnicului ╚Öi a Noul Severin de c─âtre domnul Radu cel Mare. La 4 sept. 1389, R.V. este declarat ora╚Ö de c─âtre Mircea cel B─âtr├ón. ├Än diferite acte de cancelarie, cronici sau h─âr╚Ťi din Evul Mediu, localitatea apare ├«nscris─â cu felurite denumiri: Noul Severin, T├órgu R├ómnicului, R├ómnicu de Susu, R├ómnicu pe Olt, R├óbnicul de V├ólcea, iar ├«ntr-un hrisov din 1533, domnul Vlad Vintil─â aminte╚Öte de ora╚Öul R├ómnic. La jum─âtatea sec. 16, ├«n ora╚Ö a fost construit─â o Curte Domneasc─â, ├«nt─ârit─â cu turnuri de ap─ârare, unde ╚Öi-a avut re╚Öedin╚Ťa domnul P─âtra╚Öcu cel Bun (1554-1557). ├Än 1705, Constantin Br├óncoveanu a instalat la R.V., pe l├óng─â Episcopie, o tiparni╚Ť─â, ├«n fruntea c─âreia l-a adus pe marele c─ârturar Antim Ivireanul. La aceast─â tiparni╚Ť─â a ap─ârut mai t├órziu (├«n 1787) cea dint├ói Gramatic─â tip─ârit─â ├«n limba rom├ón─â, ├«ntocmit─â de Ien─âchi╚Ť─â V─âc─ârescu. ├Än timpul R─âzboaielor turco-austriece din 1738 ╚Öi 1788, ora╚Öul a fost distrus aproape ├«n ├«ntregime de incendii, fiind ref─âcut de fiecare dat─â. Dup─â o lung─â perioad─â de stagnare, R.V. se dezvolt─â intens dup─â 1950. Declarat municipiu la 17 febr. 1968, c├ónd devine ╚Öi re╚Öed. jud. V├ólcea. Monumente: biserica Episcopiei R├ómnicului cu hramul Sf. Nicolae, ctitorie din 1504 a domnului Radu cel Mare, rezidit─â, de fiecare dat─â, dup─â c├óteva incendii, respectiv ├«n anii 1677-1680, 1735, 1847 ╚Öi 1850-1856 (├«n aceast─â ultim─â perioad─â biserica a fost pictat─â de Gheorghe Tattarescu). ├Än aceast─â biseric─â a fost ucis, la 2 ian. 1529, domnul Radu de la Afuma╚Ťi, ├«mpreun─â cu fiul s─âu Vlad, c─â c─âtre postelnicul Dr─âgan ╚Öi vornicul Neagoe, la ├«ndemnul boierilor Craiove╚Öti, ca urmare a faptului c─â Radu de la Afuma╚Ťi a ├«ncercat s─â schimbe politica de supunere fa╚Ť─â de Imperiul Otoman; bisericile Buna Vestire (construit─â ├«n timpul primei domnii a lui Mircea Ciobanul, 1545-1552, incendiat─â de turci ├«n 1736 ╚Öi 1739 ╚Öi ref─âcut─â ├«n 1747 de logof─âtul Radu R├ómniceanu), Cuvioasa Parascheva (ctitorie din 1557 a domnului P─âtra╚Öcu cel Bun, terminat─â ├«n 1587 de fiul s─âu, Mihai Viteazul, ╚Öi sfin╚Ťit─â ├«n 1593; restaurat─â ├«n 1790, 1831-1840, 1879-1889 ╚Öi dup─â 1980), Sf. Gheorghe (ante 1636, ref─âcut─â ├«n 1737-1738), Sfin╚Ťii Voievozi (1677-1680), Adormirea Maicii Domnului (Biserica bolni╚Ťei, 1746), Sf. Anton (1723), Sfin╚Ťii Arhangheli Mihail ╚Öi Gravriil (1725), Duminica Tuturor Sfin╚Ťilor (1762-1765, cu picturi murale interioare din 1778 ╚Öi pridvor sculptat ├«n stil br├óncovenesc ╚Ö.a.); casa ├«n care a locuit Anton Pann, construit─â ├«n sec. 18, ├«n stilul arhitecturii populare v├ólcene, cu foi╚Öor deschis, sprijinit pe st├ólpi de stejar, sculpta╚Ťi; cl─âdirile fostului Tribunal jude╚Ťean (1900), ale liceului ÔÇ×Nicolae B─âlcescuÔÇŁ (fost ÔÇ×Alexandru LahovariÔÇŁ), construit ├«n anii 1907-1913, dup─â planurile arhitectului Nicolae Ghika-Bude╚Öti, ╚Öi cl─âdirea Muzeului de Art─â, oper─â din 1940 a arhitectului Gheorghe Simotta; casa lui Gheorghe Tattarescu (1909), statuia lui Mircea cel B─âtr├ón ╚Ö.a.

Râmnic dex online | sinonim

Râmnic definitie

Intrare: Râmnic
Râmnic
Intrare: râmnic
râmnic substantiv neutru