râșnicioară definitie

6 definiții pentru râșnicioară

RÂȘNICIOÁRĂ, râșnicioare, s. f. Diminutiv al lui râșniță. – Râșniță + suf. -ioară.
RÂȘNICIOÁRĂ, râșnicioare, s. f. Diminutiv al lui râșniță. – Râșniță + suf. -ioară.
RÎȘNICIOÁRĂ, rîșnicioare, s. f. Diminutiv al lui rîșniță. Am o rîșnicioară, toată ziua rîșnește și noaptea s-oprește (Gura). GOROVEI, C. 183.
râșnicioáră s. f., g.-d. art. râșnicioárei; pl. râșnicioáre
râșnicioáră s. f., g.-d. art. râșnicioárei; pl. râșnicioáre
rî́șniță (est) și rî́jniță (vest) f., pl. e (met. din vsl. *žrŭnica dim. d. žrŭny, moară, saŭ poate direct d. žrŭnŭvĭnica, peatra superioară a moriĭ, de unde s’a făcut *jîrniță, rîjniță, rîșniță; sîrb. žrvanj, rîșniță, rus. žérnov, rut. žórna, pol. žarna, litv. girna, d. got. quairnus, peatră de moară, moară. V. jormă). Aparat portativ de măcinat cafea, piper, nucĭ orĭ altele învîrtind cu mîna o coarbă (manivelă). Moară maĭ mică care se poate învîrti cu mîna. Pl. Petrele moriĭ. – Dim. -icĭoară.

râșnicioară dex

Intrare: râșnicioară
râșnicioară substantiv feminin