Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 691971:

1) pălésc v. tr. (vsl. paliti [v. tr.] a arde, palati [v. intr.] a arde. V. pală 3, palincă, părpălesc, pălăvatec). Ard, usuc: arșița soareluĭ a pălit semănăturile. Izbesc, lovesc (Mold.): l-a pălit cu peatra’n picĭor. Fig. Apuc, năpădesc: l-a pălit rîsu, plînsu. V. refl. Mă usuc de arșiță: cîmpu s’a pălit de arșiță. Mă izbesc, mă lovesc: s’a pălit la cap, s’a pălit cu capu de o grindă.

Păli dex online | sinonim

Păli definitie