Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 694206:

pî́lnie f. (vsl. *plŭniĭe, d. plŭniti, a umplea, plŭnŭ, plin; sîrb. punje, pîlnie. V. plin). Vest. Mold. sud. Leĭcă, instrument care se pune în gura buteliiĭ saŭ în vrană ca să poțĭ turna maĭ răpede. V. tolcer, triftor, hunie.

Pâlnie dex online | sinonim

Pâlnie definitie