Dicționare ale limbii române

2 intrări

11 definiții pentru prurit

PRURÍT, prurituri, s. n. Mâncărime intensă a pielii, care apare în diverse boli (de piele). – Din fr. prurit, lat. pruritus.
PRURÍT s. n. Mâncărime intensă a pielii, care apare în diverse boli (de piele). – Din fr. prurit, lat. pruritus.
PRURÍT s. n. Mîncărime de piele (localizată la anumite organe sau extinsă pe tot corpul) cauzată de anumite afecțiuni. Pruritul poate fi difuz, generalizat sau localizat într-o regiune cutanată, mai mult sau mai puțin întinsă. NICOLAU-MAISLER, D. V. 288.
!prúrit s. n., pl. prúrituri
prurít s. n.
PRURÍT s. (MED.) mâncărime, (reg.) mâncărici, mâncărie, mâncătură.
PRURÍT s.n. Mâncărime a pielii de natură nervoasă. [< fr. prurit, cf. lat. pruritus].
PRURÍT s. n. mâncărime intensă a pielii sau a altor mucoase. (< fr. prurit, lat. pruritus)
PRURÍT n. Stare patologică constând în mâncărime intensă a pielii sau a mucoasei, provocată de tulburări funcționale ale nervilor pielii. /<fr. prurit, lat. pruritus
*prurít n., pl. urĭ (lat. pruritus). Med. Mîncărime.
PRURIT s. (MED.) mîncărime, (reg.) mîncărici, mîncărie, mîncătură.

Prurit dex online | sinonim

Prurit definitie

Intrare: prurit
prurit substantiv neutru
Intrare: prurit
prurit