PROVOCÁNT, -Ă, provocanți, -te, adj. (Rar) Care provoacă, produce ceva. – Din fr. provocant.

PROVOCÁNT, -Ă, provocanți, -te, adj. (Rar) Care provoacă, produce ceva. – Din fr. provocant.

PROVOCÁNT, -Ă, provocanți, -te, adj. (Rar, despre cuvinte, gesturi, atitudini, acțiuni) Care provoacă (1); provocator, ațîțător. Buzele ei înroșite de sucul rubiniu dădeau o expresie provocantă frumuseții ei. IBRĂILEANU, A. 27.

provocánt (rar) adj. m., pl. provocánți; f. provocántă, pl. provocánte

provocánt adj. m., pl. provocánți; f. sg. provocántă, pl. provocánte

PROVOCÁNT adj. v. ațâțător, incitant, provocator, senzual.

PROVOCÁNT, -Ă adj. (Despre cuvinte, atitudini) Provocator. [< fr. provocant].

PROVOCÁNT, -Ă adj. provocator. (< fr. provocant)

provocant adj. v. AȚÎȚĂTOR. INCITANT. PROVOCATOR. SENZUAL.