Dicționare ale limbii române

2 intrări

16 definiții pentru provenit

PROVENÍ, provín, vb. IV. Intranz. A se trage, a lua naștere, a rezulta din ceva sau de undeva, a-și avea obârșia, originea, proveniența din... – Din fr. provenir.
PROVENÍ, provín, vb. IV. Intranz. A se trage, a lua naștere, a rezulta din ceva sau de undeva, a-și avea obârșia, originea, proveniența din... – Din fr. provenir.
PROVENÍ, provín, vb. IV. Intranz. A se trage, a lua naștere, a rezulta din ceva sau de undeva, a-și avea originea, proveniența, obîrșia din... își ștergea cu batista sudoarea de pe frunte, provenită negreșit din căldura soarelui. GANE, N. III 138. A trebuit să vie un poet țăran ca să ne arăte adevăratul înțeles și însemnătatea doinei. Coșbuc a deslușit ce însemnează și de unde provin aceste note triste și tînguitoare. GHEREA, ST. CR. III 345.
provení (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. provín, imperf. 3 sg. proveneá; conj. prez. 3 să provínă
provení vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. provín, imperf. 3 sg. proveneá; conj. prez. 3 sg. și pl. provínă
PROVENÍ vb. 1. a purcede, (înv.) a proceda, (fig.) a izvorî. (~ dintr-un trecut îndepărtat.) 2. v. descinde. 3. a fi, a se trage. (De unde ~?) 4. a ieși, a se naște. (Ce ~ din pisică șoareci mănâncă.) 5. v. deriva. 6. v. decurge. 7. a deriva, a rezulta, (pop.) a se trage. (Multe consecințe ~ de aici.) 8. v. rezulta. 9. v. emana.
PROVENÍ vb. v. înapoia, întoarce, reveni, veni.
PROVENÍ vb. IV intr. A se trage, a rezulta din. [P.i. provín și (pop.) províu. / după fr. provenir].
PROVENÍ vb. intr. a se trage, a rezulta (din). (< fr. provenir)
A PROVENÍ provín intranz. 1) (despre persoane) A se trage dintr-un neam oarecare; a fi de o anumită origine; a-și avea obârșia; a coborî; a deriva. 2) (despre obiecte) A apărea ca urmare; a decurge. /<fr. provenir
provenì v. a se trage, a rezulta din: cartoful provine din America.
*provín, -venít, a -veni v. intr. (lat. provenire; fr. provenir. V. con-vin). Am originea, mă trag: cartofu, tutunu și popușoiu provin din America.
proveni vb. v. ÎNAPOIA. ÎNTOARCE. REVENI. VENI.
PROVENI vb. 1. a purcede, (înv.) a proceda, (fig.) a izvorî. (~ dintr-un trecut îndepărtat.) 2. a coborî, a descinde, a se trage. (~ din os de domn.) 3. a fi, a se trage. (De unde ~?) 4. a ieși, a se naște. (Ce ~ din pisică șoareci mănîncă.) 5.(LINGV.) a deriva, a veni, (pop.) a se trage. (Cuvîntul „muncitor” ~ de la „munci”.) 6. a decurge, a reieși, a rezulta, a urma, (pop.) a purcede, a veni, (înv.) a curge. (O consecință care ~ din alta.) 7. a deriva, a rezulta, (pop.) a se trage. (Multe consecințe ~ de aici.) 8. a rezulta, (înv., în Transilv.) a atîrna. (Prostia lui ~ de acolo că...) 9. a emana, (fig.) a izvorî. (Decretul ~ de la puterea legiuitoare.)
OMNE VIVUM EX OVO (lat.) orice ființă vie provine dintr-un ou – Maximă aparținând lui W. Harvey; a devenit un principiu al embriologiei moderne sub formularea mai generală: „Omne vivum ex vivo” („Tot ce-i viu provine din viu”).
PROVENÍT, -Ă, proveniți, -te, adj. Care provine (din...). Acesta este un adjectiv provenit din participiul unui verb intranzitiv! – V. proveni.[1]

Provenit dex online | sinonim

Provenit definitie

Intrare: proveni
proveni verb grupa a IV-a conjugarea a V-a
Intrare: provenit
provenit