15 definiții pentru proiectil
PROIECTÍL, proiectile,
s. n. Corp metalic de formă cilindro-ogivală lansat dintr-o armă de foc cu scopul de a distruge ținte. ◊ Proiectil-rachetă = rachetă alcătuită dintr-un proiectil obișnuit prevăzut cu un motor-rachetă pentru a-i asigura propulsia. – Din
fr. projectile. PROIECTÍL, proiectile,
s. n. Corp metalic exploziv aruncat în spațiu de o armă de foc sau lăsat să cadă asupra unei ținte, pentru a o distruge. ◊ Proiectil-rachetă = rachetă alcătuită dintr-un proiectil obișnuit prevăzut cu un motor-rachetă pentru a-i asigura propulsia. [
Pr.: pro-iec-] – Din
fr. projectile. PROIECTÍL, proiectile,
s. n. Corp solid aruncat în spațiu de o armă, pentru a lovi o țintă, sau lăsat să cadă asupra unei ținte, pentru a o distruge.
V. glonț, ghiulea, obuz. Ordonanțele, pornite de la posturile de roșiori și de la bateriile călărețe din flancul drept, abia cutează să pătrundă sub grindina de proiectile,. ODOBESCU, S. III 593. ◊
Fig. Ca o grindină au răpăit bolovanii peste gard... Cînd v-ați înarmat cu o nouă provizie de proiectile. PAS, Z. I 59.
proiectíl s. n.,
pl. proiectíle
!proiectíl-rachétă s. n.,
pl. proiectíle-rachétă
proiectíl s. n. (sil. -iec-), pl. proiectíle proiectíl-rachétă s. n. (sil. -iec-) PROIECTÍL s. (pop.) plumb. PROIECTÍL s.n.
1. Orice corp greu care poate fi aruncat în spațiu cu o forță oarecare.
2. Corp azvârlit de o armă; glonț, ghiulea, obuz etc. [Cf. fr. projectile, lat. proiectus].
PROIECTÍL s. n. 1. orice corp greu care poate fi aruncat cu forță în spațiu. 2. corp metalic exploziv azvârlit de o armă; glonț, obuz etc. (după fr. projectile)
PROIECTÍL ~e n. Corp metalic exploziv care se lansează dintr-o armă de foc asupra unei ținte pentru a o distruge. /<fr. projectile projectil n. orice corp aruncat de o forță oarecare: bombă, obuz, etc.
*proĭectíl și
projectíl n., pl. e (fr. projectil, d. projicere, projectum, a arunca înainte; it. projéttile). Orĭ-ce corp aruncat, maĭ ales vorbind de gloanțe și ghĭulele.
PROIECTIL s. (pop.) plumb. BLOC PENTRU PROIECTILE REACTIVE bloc format dintr-o carcasă exterioară, profilată aerodinamic în vederea unei rezistențe cât mai mici în timpul zborului, având un anumit număr de țevi în raport cu proiectilele reactive pe care le poartă. B.P.P.R. sunt acroșate sub planurile avioanelor de luptă și pot fi largate, în funcție de necesități, împreună cu proiectilul din interior. Proiectil dex online | sinonim
Proiectil definitie
Intrare: proiectil
proiectil substantiv neutru
Intrare: proiectil-rachetă
proiectil-rachetă substantiv neutru