PROFESORÁT s. n. Meseria de profesor; funcția de profesor; timpul cât cineva exercită această profesie. – Din fr. professorat. Cf. germ. Professorat.

PROFESORÁT s. n. Meseria de profesor; funcția de profesor; timpul cât cineva exercită această profesiune. – Din fr. professorat. Cf. germ. Professorat.

PROFESORÁT s. n. Carieră de profesor, funcție de profesor. Mai tîrziu, părăsi profesoratul și intră în magistratură. BOLINTINEANU, O. 416.

profesorát s. n.

profesorát s. n.

PROFESORÁT s. (rar) profesorie, (pop. și fam.) dăscălie, (înv. și reg.) profesură. (A îmbrățișat ~ ul.)

PROFESORÁT s.n. Cariera, funcția de profesor; timpul cât se exercită această profesiune. [Cf. fr. professorat].

PROFESORÁT s. n. cariera, funcția de profesor. (< fr. professorat)

PROFESORÁT n. 1) Funcție de profesor. 2) Durata de exercitare a acestei funcții. /<fr. professorat

profesorat n. stare, funcțiune de profesor.

profesorát n., pl. e (d. profesor; fr. professorat). Funcțiunea de profesor. Durata acesteĭ funcțiunĭ. – Fam. și profesoríe. Rar și profesúră (germ. professur).

PROFESORAT s. (rar) profesorie, (pop. și fam.) dăscălie, (înv. și reg.) profesură. (A îmbrățișat ~.)