PRESIÚNE, presiuni, s. f. 1. Forță care apasă (uniform și perpendicular) pe unitatea de suprafață a unui corp; mărime fizică egală cu raportul dintre valoarea acestei forțe și aria suprafeței corpului respectiv; apăsare. ◊ Presiune atmosferică = presiune pe care o exercită atmosfera asupra suprafeței Pământului și a coipurilor situate pe ea. 2. (În sintagma) Presiune arterială = tensiune arterială. 3. (Bot.; în sintagma) Presiune radiculară = presiune din celulele vii ale rădăcinii care împinge apa în rădăcină și tulpină. 4. Fig. Constrângere (morală, economică, politică, sociala) exercitată asupra cuiva. ◊ Grup de presiune = grup de interese al cărui scop este influențarea factorilor decizionali politici. ♦ (Rar) Stare de apăsare sufletească. [Pr.: -si-u-] – Din fr. pression.

PRESIÚNE, presiuni, s. f. 1. Forță care apasă (uniform și perpendicular) pe unitatea de suprafață a unui corp; mărime fizică egala cu raportul dintre valoarea acestei forțe și aria suprafeței corpului respectiv; apăsare. ◊ Presiune atmosferică = presiune pe care o exercită atmosfera asupra suprafeței pământului și a corpurilor situate pe ea. 2. (În sintagma) Presiune arterială = tensiune. 3. (Bot.; în sintagma) Presiune radiculară = presiune din celulele vii ale rădăcinii care împinge apa în rădăcină și tulpină. 4. Fig. Constrângere (morală, economică, politică, socială) exercitată asupra cuiva. ♦ (Rar) Stare de apăsare sufletească. [Pr.: -si-u-] – Din fr. pression.

PRESIÚNE, presiuni, s. f. 1. Forță care se exercită perpendicular asupra unei unități de arie, asupra unei secțiuni sau asupra unei suprafețe; (sens curent) apăsare, strîngere. Instrucțiunile sînt foarte limpezi. Scrie clar. Hidrogenul va fi dat la o presiune de 12 atmosfere. BARANGA, I. 199. Afurisitul de Palac iar a dat presiune prea mare la abur. DEMETRIUS, C. 40. Cercevelile ferestrelor se curmau sub presiunea zidurilor vechi. EMINESCU, N. 38. ◊ Presiune atmosferică = presiune exercitată de atmosferă pe suprafața pămîntului (egală cu aproximativ 1,033 kg pe cm²) și variind după condițiile atmosferice. V. atmosferă. Joi, 5 august. Presiunea atmosferică 763 mm. SEBASTIAN, T. 10. ◊ Expr. (Despre motoare, mașini cu aburi) (A fi) sub presiune = (a fi) gata de a se pune în mișcare, (a avea) motorul în funcție. Mașinile toate, zece la rînd, cu boturile lor negre, sclipind de unsoare, dîrdîiau subt presiune. MIRONESCU, S. A. 113. 2. Fig. Constrîngere (morală), forțare. Aliații exercitau presiuni pentru ca Romînia să nu încheie pacea. PAS, Z. IV 3. Nu mai face nici o presiune morală asupră-le. CARAGIALE, O. III 258. ♦ (Neobișnuit) Apăsare sufletească, opresiune. Nu mi-ar părea rău să ne vedem cîteva momente, să mai mă scutur de presiunea sub care am fost atîta vreme copleșit. CARAGIALE, O. VII 109.

presiúne (-si-u-) s. f., g.-d. art. presiúnii; pl. presiúni

presiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. presiúnii; pl. presiúni

PRESIÚNE s. 1. (FIZ.) presiune de vapori = tensiune de vapori. 2. v. apăsare.

PRESIÚNE s. v. constrângere, forță, injoncțiune, silă, silnicie, tensiune, violență.

PRESIÚNE s.f. 1. Forță exercitată (prin apăsare) asupra unei suprafețe; apăsare. 2. (Fig.) Constrângere morală, violență. [Pron. -si-u-. / cf. fr. pression, it. pressione, lar. pressio].

PRESIÚNE s. f. 1. forță exercitată (prin apăsare) asupra unei suprafețe. 2. (fig.) constrângere (morală, politică). (< fr. pression, lat. pressio)

PRESIÚNE ~i f. 1) Forță care acționează pe suprafața unui corp. 2) fiz. Mărime fizică egală cu raportul dintre forțele care acționează asupra unei suprafețe. ◊ ~ atmosferică presiune exercitată de atmosferă asupra suprafeței pământului. 3) fig. Constrângere morală sau materială. 4) fig. rar Stare de apăsare sufletească. [G.-D. presiunii; Sil. -si-u-] /<fr. pression

presiune f. 1. acțiunea de a presa și efectul ei: presiune atmosferică; 2. fig. constrângere morală: presiunea opiniunii publice.

*presiúne f. (lat. préssio, -ónis, d. prémere, pressum, a apesa. V. presez, opresiune, împresor). Apesare: presiunea atmosferică. Fig. Constrîngere morală: supt presiunea opiniuniĭ publice, a exercita o presiune asupra cuĭva. Mașină cu abur supt presiune, mașină gata de a se mișca (de ex. ca să plece vaporu, trenu ș. a.). – Forma presie nu există deși există ex- și im-presie.

PRESIUNE s. apăsare, greutate, presare, strînsoare, (rar) strînsură. (Simțea o ușoară ~.)

presiune s. v. CONSTRÎNGERE. FORȚĂ. INJONCȚIUNE. SILĂ. SILNICIE. TENSIUNE. VIOLENȚĂ.

suprasarcină, 1. presiune de ∼, (engl.= overload) presiunea din spațiul interstițial al unui sediment exprimând diferența dintre presiunea hidro-statică și presiunea efectivă la contactul dintre granule; 2. structuri de ∼ (sedim.), structuri interne ale rocilor sedimentare determinate de tasarea locală și diferențiată a sedimentelor inițiale aflate în stare plastică; creșterea treptată a p.s. generează deformări hidroplastice, apariția pungilor și pernelor de lichefiere, incluziuni discordante de sedimente fluidizate și lichefiate (→ dike clastic). Sin. load cast (engl.).

CENTRU DE PRESIUNE punctul de aplicație al rezultantei forțelor pe care un fluid le exercită asupra unui profil (corp) suspendat în el total sau parțial.

PRESIUNE forță exercitată din toate părțile asupra unui corp aflat într-un fluid. Presiunea aerostatică este exercitată asupra corpului în mișcare sau în repaus și este datorată greutății coloanei de aer de deasupra nivelului considerat. Presiunea aerodinamică este exercitată asupra unui corp în mișcare relativă față de aer, fiind normală pe direcția de mișcare.

PRESIÚNE (< fr., lat.) s. f. 1. Forță care apasă pe suprafață unui corp; apăsare. ♦ (FIZ.) Raportul dintre forța normală de apăsare pe o suprafață a unui mediu material și aria acestei suprafețe. ◊ P. atmosferică = p. exercitată de atmosferă pe suprafața corpurilor, indiferent de orientarea suprafeței. Se măsoară în mm coloană de mercur (mm Hg), în milibari sau, în sistemul internațional de unități, în pascali (Pa). P.a. scade o dată cu creșterea altitudinii; valoarea medie la alt. 0 m (nivelul mării) la latitudinea de 45° și temperatura de 0°C este echivalentă cu greutatea unei coloane de mercur de 760 mm cu secțiunea de 1 cm², respectiv 101.325 N/m² (pascali); valorile mari indică stabilitatea vremii, iar valorile mai mici posibilitatea schimbării timpului. P. de vapori = tensiunea de vapori. P. litostatică v. litostatic. 2. (FIZIOL.) P. arterială = tensiune arterială. 3. (BOT.) P. radiculară = p. care ia naștere în celulele vii ale rădăcinii și care determină împingerea apei în rădăcini și în sus prin vasele lemnoase ale tulpinii. 4. Fig. Constrângere (morală). ◊ Grup de p. = grup de interese al cărui scop este influențarea factorilor decizionali politici. P. demografică = p. exercitată de o populație prea numeroasă în raport cu resursele naturale sau economice disponibile.