Dicționare ale limbii române

8 definiții pentru presgarnitură

PRESGARNITÚRĂ, presgarnituri, s. f. Garnitură de etanșare a unui organ mobil al unei mașini. – Din fr. presse-garniture.
PRESGARNITÚRĂ, presgarnituri, s. f. Garnitură de etanșare a unui organ mobil al unei mașini. – Din fr. presse-garniture.
presgarnitúră s. f., g.-d. art. presgarnitúrii; pl. presgarnitúri
presgarnitúră s. f. garnitură
PRESGARNITÚRĂ s. (TEHN.) presetupă.
PRESGARNITÚRĂ s.f. Garnitură de etanșare a unui organ mobil al unei mașini, astfel montată încât să permită mișcarea acestui organ; presetupă. [Cf. fr. presse-garniture].
PRESGARNITÚRĂ s. f. garnitură de etanșare a unui organ mobil al unei mașini; presetupă. (< fr. presse-garniture)
PRESGARNITU s. (TEHN.) presetupă.

Presgarnitură dex online | sinonim

Presgarnitură definitie

Intrare: presgarnitură
presgarnitură substantiv feminin