24 definiții pentru preocupare
PREOCUPÁ, preocúp, vb. I.
1. Tranz. (Despre idei, sentimente etc.) A pune stăpânire pe cineva, a domina, a absorbi;
p. ext. a neliniști, a frământa, a îngrijora.
2. Refl. A se interesa îndeaproape, a purta de grijă (de cineva sau de ceva). ♦
Tranz. A deștepta interesul; a interesa, a atrage. [
Pr.:
pre-o-] – Din
fr. préoccuper, lat. praeoccupare. PREOCUPÁRE, preocupări, s. f. Faptul de
a (se) preocupa; preocupație. [
Pr.:
pre-o-] –
V. preocupa. PREOCUPÁ, preocúp, vb. I.
1. Tranz. (Despre idei, sentimente etc.) A pune stăpânire pe cineva, a domina, a absorbi;
p. ext. a neliniști, a frământa, a îngrijora.
2. Refl. A se interesa îndeaproape, a purta de grijă (de cineva sau de ceva). ♦
Tranz. A deștepta interesul; a interesa, a atrage. [
Pr.:
pre-o-] – Din
fr. préoccuper, lat. praeoccupare. PREOCUPÁRE, preocupări, s. f. Faptul de
a (se) preocupa; preocupație. [
Pr.:
pre-o-] –
V. preocupa. PREOCUPÁ, preocúp, vb. I.
Tranz. A interesa îndeaproape, a reține atenția în mod deosebit;
p. ext. a îngrijora, a neliniști.
Istoricul Bălcescu știe să dea seama de faptele trecutului cu o exactitate a trăsăturii rămasă necunoscută lui Heliade, preocupat totdeauna să găsească sub evenimentele istorice semnificația lor generală. VIANU, A. P. 29.
Neîntrerupt preocupată de ființa ei. se uita la Dan cu ochi din ce în ce mai osteniți, aproape indiferenți. VLAHUȚĂ, O. A. III 195.
O vorbă, un vis, o preocupa zile întregi. EMINESCU, N. 41. ◊ (Rar, urmat de determinări introduse prin
prep. «cu»)
Bărbații erau preocupați cu politica nouă. BOLINTINEANU, O. 416.
PREOCUPÁRE, preocupări, s. f. Faptul de
a preocupa; interes deosebit, grijă pentru...
Am înțeles și eu totdeauna prin intelectuali, sau «
cărturari»,
cum spuneau părinții noștri, pe acei oameni cultivați, care iși caută argument vieții în preocupările nobile ale spiritului. SADOVEANU, E. 30.
Fiecare își deapănă preocupările personale, ca și cum viața lor ar fi eternă. RALEA O. 72.
Preocuparea noastră de atunci, a Bălcescului și a mea, era înțelegerea cu ungurii și cu Iancu și formarea legiunii. GHICA, A. 191.
preocupá (a ~) (pre-o-) vb.,
ind. prez. 3
preocúpă preocupáre (pre-o-) s. f.,
g.-d. art. preocupắrii; pl. preocupắri preocupá vb. (sil. pre-o-), ind. prez. 1 sg. preocúp, 3 sg. și pl. preocúpă preocupáre s. f. (sil. pre-o-); pl. preocupări PREOCUPÁ vb. 1. v. interesa. 2. v. îngriji. 3. v. căuta. 4. v. absorbi. 5. v. obseda. PREOCUPÁRE s. 1. v. grijă. 2. v. activitate. PREOCUPÁ vb. I. tr., refl. A (se) interesa (de ceva); (
p. ext.) a (se) îngrijora, a (se) neliniști. [Pron.
pre-o-, p.i.
preocúp. / < fr.
préoccuper, cf. lat.
praeoccupare].
PREOCUPÁRE s.f. Acțiunea de a (se) preocupa și rezultatul ei; preocupație. [<
preocupa].
PREOCUPÁ vb. I. tr. 1. (despre idei, probleme etc.) a stărui neîntrerupt în minte, a obseda. ◊ a îngrijora, a neliniști. 2. a face să fie în centrul atenției, a trezi interesul, curiozitatea. II.
refl. a se interesa în mod deosebit de cineva sau ceva. (< fr.
préoccuper, lat.
praeoccupare)
PREOCUPÁRE s. f. 1. faptul de a (se) preocupa; interes deosebit, grijă pentru ceva sau cineva; (p. ext.) activitate susținută într-un anumit domeniu. 2. stare de îngrijorare, de neliniște. (< preocupa)
A PREOCUPÁ preocúp tranz. 1) (despre gânduri, idei, sentimente etc.) A urmări în permanență și complet; a obseda; a stăpâni. 2) A face să se preocupe. [Sil. pre-o-] /<fr. préoccuper, lat. praeoccupare A SE PREOCUPÁ mă preocúp intranz. A se interesa îndeaproape. [Sil. pre-o-] /<fr. préoccuper, lat. praeoccupare preocupà v.
1. a absorbi ca totul mintea:
această idee mă preocupă; 2. a preveni în favoarea cuiva;
3. a se ocupa exclusiv.
*preocúp, a
-á v. tr. (lat.
praeóccupo, -áre. V.
ocup). Umplu de grijă saŭ de interes:
această idee mă preocupă. V. refl. Îmĭ pasă, mă îngrijesc de:
nu mă preocup eŭ de asemenea lucrurĭ! *preocupațiúne f. (lat.
prae-occupátio). Acțiunea de a preocupa. Starea omuluĭ gînditor, absorbit. Îngrijorare, neliniște;
preocupațiunile uneĭ mame. – Și
-áție și
-áre. PREOCUPA vb. 1. a-l interesa. (L-a ~ această problemă.) 2. a se interesa, a se îngriji, a se ocupa, a vedea. (~-te tu de asta.) 3. a căuta, a se interesa, a se ocupa. (Te rog să te ~ de treaba ta!) 4. a absorbi, a domina, a stăpîni. (Îl ~ rezolvarea unei probleme.) 5. a chinui, a frămînta, a obseda, a persecuta, a tortura, a urmări, (fig.) a roade, a tiraniza. (Îl ~ necontenit un gînd.) PREOCUPARE s. 1. atenție, grijă, interes, sinchiseală, sinchisire, sinchisit, (pop.) păsare, (înv., în Ban. și Transilv.) cîștigă. (Fără nici o ~ pentru...) 2. activitate, îndeletnicire, lucru, muncă, ocupație, treabă, (livr.) travaliu, (înv.) ocupare, preocupație. (Își vede de ~ lui.) PREOCUPĂRI LITERARE, revistă a societății „Prietenii istorie literare”, apărută lunar, la București, de la 1 ian. 1936 până în oct.-nov. 1943 (din apr.-mai 1943 sub titlul „Kalende”), sub conducerea lui Petre V. Haneș, apoi a lui Vl. Streinu. Colaboratori: Ș. Ciuculescu, E. Lovinescu, G. Călinescu, Al. Philippide, T. Vianu. Preocupare dex online | sinonim
Preocupare definitie
Intrare: preocupa
preocupa verb grupa I conjugarea I
Intrare: preocupare
preocupare substantiv feminin