PREJUDICIÁ, prejudiciez, vb. I. Tranz. A cauza cuiva un prejudiciu. [Pr.: -ci-a] – Din fr. préjudicier.

PREJUDICIÁ, prejudiciez, vb. I. Tranz. A cauza cuiva un prejudiciu. [Pr.: -ci-a] – Din fr. préjudicier.

PREJUDICIÁ, prejudiciez, vb. I. Tranz. A cauza prejudicii, a pricinui pagube, a păgubi, a dăuna; p. ext. a știrbi, a vătăma onoarea, prestigiul, reputația (cuiva).

prejudiciá (-ci-a) vb., ind. prez. 3 prejudiciáză, 1 pl. prejudiciém (-ci-em); conj. prez. 3 să prejudiciéze; ger. prejudiciínd (-ci-ind)

prejudiciá vb. (sil. -ci-a), ind. prez. 1 sg. prejudiciéz, 3 sg. și pl. prejudiciáză, 1 pl. prejudiciém (sil. -ci-em); conj. prez. 3 sg. și pl. prejudiciéze; ger. prejudiciínd (sil. -ci-ind)

PREJUDICIÁ vb. 1. v. dăuna. 2. v. afecta. 3. a dăuna, a strica, a vătăma. (Ceva care ~ sănătății.)

PREJUDICIÁ vb. I. tr. A cauza prejudicii; a păgubi, a dăuna. [Pron. -ci-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. préjudicier].

PREJUDICIÁ vb. tr. a cauza un prejudiciu. (< fr. préjudicier)

A PREJUDICIÁ ~éz tranz. (persoane) A face să suporte un prejudiciu. /<fr. préjudicier

prejudicià v. a cauza prejudicii.

*prejudiciéz v. tr. (d. prejudiciŭ; fr. préjudicier). Cauzez prejudiciŭ, aduc pagube morale.

PREJUDICIA vb. 1. a dăuna, a vătăma, (livr.) a leza, (fig.) a lovi. (~ intereselor lor.) 2. a afecta, a leza. (Această împrejurare a ~ bunul mers al...) 3. a dăuna, a strica, a vătăma. (Ceva care ~ sănătății.)