8 definiții pentru postfațat
POSTFAȚÁ, postfațez,
vb. I.
Tranz. A scrie postfața unei cărți. – Din
postfață. POSTFAȚÁT, -Ă, postfațați, -te,
adj. Care are postfață. –
V. postfața. POSTFAȚÁ, postfațez,
vb. I.
Tranz. A scrie postfața unei cărți. – Din
postfață. POSTFAȚÁT, -Ă, postfațați, -te,
adj. Care are postfață. –
V. postfața. postfațá vb., ind. prez. 1 sg. postfațéz, 3 sg. și pl. postfațeáză POSTFAȚÁ vb. tr. a scrie o postfață. (< postfață)
postfațát, -ă adj. ♦ 1. Urmat de o postfață ◊ „În revista «Mioritza» a Universității de limbi și literaturi romanice Rochester din New York [...], în volumul VIII, dec. 1983, postfațat de Mircea Eliade [...]” R.lit. 2 II 84 p. 24. ◊ „Umberto Eco – Numele trandafirului. Romanul este tradus și postfațat de Florin Chirițescu [...]” R.lit. 10 I 85 p. 2; v. și 16 V 85 p. 24. ♦ 2. (Prin extensie) Urmat ◊ „Nu cred că mai este necesar să aduc argumente în sprijinul organizării unor spectacole de teatru prefațate, sau mai bine-zis, postfațate de un dialog viu, direct între scenă și public.” Cont. 1 II 75 p. 2 (din postfață + -at) Postfațat dex online | sinonim
Postfațat definitie
Intrare: postfața
postfața verb grupa I conjugarea a II-a