porto definitie

2 intrări

27 definiții pentru porto

PÓRTO1 s. n. Taxă care se plătește pentru expedierea prin poștă a unei scrisori, a unui colet, a unei sume de bani etc. – Din it. porto.
PORTO2, (2) portouri, s. n. 1. Vin roșu, negru sau alb, tare și dulce, originar din Portugalia. 2. Porție de porto (1). – Din fr. porto.
PÓRTO1 s. n. Taxă care se plătește pentru expedierea prin poștă a unei scrisori, a unui pachet, a unei sume de bani etc. – Din it. porto.
PÓRTO2 s. n. Vin roșu, negru sau alb, tare și dulce, originar din Portugalia. – Din fr. porto.
PÓRTO s. n. Taxă care se plătește pentru expedierea prin poștă a unei scrisori, a unui pachet, a unei sume de bani etc.
!pórto s. n., art. pórtoul; (porții) pl. pórtouri
Pórto Ríco v. Puérto Ríco
*Puérto Ríco / (înv.) Pórto Ríco (nume geografic) s. propriu n.
pórto (taxă, vin) s. n.
PÓRTO1 s.n. invar. Taxă pentru o scrisoare, un colet etc. care se trimite prin poștă. [< it. porto].
PÓRTO2 s.n. Vin roșu, tare și foarte dulce din Portugalia. [< fr. porto, cf. Porto – oraș din Portugalia].
PÓRTO1 s. n. taxă pentru expedierea prin poștă a unei scrisori, a unui colet etc. (< it. porto)
PÓRTO2 s. n. vin roșu, tare și foarte dulce din viță de Porto (Portugalia). (< fr. porto)
PORTO3- elem. „vena portă”. (< fr. porto-, cf. lat. porta, orificiu)
PÓRTO1 n. Plată pentru expedierea prin poștă (a unei scrisori, a unui colet etc.). /<it. porto
PÓRTO2 n. Varietate de vin tare și dulce, originar din Portugalia. /<fr. porto
porto n. portul unei scrisori.
Porto n. 1. cetate tare în Portugalia, pe Duro: 208.000 loc.; 2. vin din această țară: a bea Porto.
Porto-Rico n. insulă, spaniolă în mările Antile: 1.350.000 loc.
*pórto n. (it. porto). Port, taxa de transport la scrisorĭ.
PORTBELO (PORTO BELLO, PUERTO BELLO), localitate în N statului Panamá, port. la M. Caraibilor, la 32 km NE de Colón, într-o zonă producătoare de banane; 3,1 mil. loc. (1990). Așezarea a fost vizitată și denumită de către C. Columb (1502). Orașul a fost fundat în 1597, devenind curând al treilea port al comerțului colonial spaniol și punctul terminus nordic al drumului spaniol peste istmul Panamá. Atacat de Fr. Drake (1596). Alezarea veche spaniolă și fortificațiile militare de la San Lorenzo, exemplu de arhitectură militară (sec. 17-18), ale puternicului sistem de apărare pentru protejarea comerțului transatlantic, au fost incluse (din 1980) în patrimoniul cultural universal.
PORTO [pórtu] (OPORTO), oraș în NV Portugaliei pe fl. Douro, la 3,2 km de vărsarea sa în Oc. Atlantic și 274 km NE de Lisabona; al doilea oraș al țării ca mărime; 263,1 mii loc. (2001). Prin portul Leixões esportă vinuri, plută și măsline. Aeroport. Constr. de automobile. Ind. cauciucului (anvelope), chimică, electrotehnică, textilă, alim. (vinuri renumite, conserve, morărit), a pielăriei și încălțămintei, de prelucr. a petrolului și a lemnului. Universitate (1911). Cwentru turistic. Monumente: catedrală (sec. 12-13), palatul episcopal (baroc), palatul Bursei (1842), podurile (din oțel) pestev fl. Douro; „Dom Luis” (180 m), construit în 1881-1885 de Alexandre-Gustave Eiffel, „Maria Pia” (1876-1877), „Arrábida” (270 m), Turnul Clérigos (1735-1748) de 75 m înălțime, basilica São Francisco (1410), în stil gotic. Întregul centru istoric la orașului face parte (din 1996) din patrimoniul cultural universal. Muzee de sculptură și etnografic. Stăpânit succesiv de romani (sub numele de Portus Cale), suevi (sec. 5), vizigoți (540-716) și arabi (716-997), a fost eliberat în timpul Reconquistei. Din 1095 centrul comitatului Portugalia. Unul dintre cele mai importante porturi ale țării (din sec. 12). La P., în 1809, trupele britanice au repurtat o victorie asupra celei franceze în timpul Războiului Peninsular.
PORTO ALEGRE [pórtu alégri], oraț în SE Braziliei, situat la gura de vârsare a fl. Gualba în Lagoa dos Patos, centru ad-tiv al statului Rio Grande do Sul, port la Oc. Atlantic; 1,3 mil. loc. (2002). Aeroport. Constr. navale. Ind. alim. (conserve de carne, morărit, vinuri), textilă, confecții, de prelucr. a lemnului, petrolului și cauciucului, sticlăriei, chimică, pielăriei și încălțămintei. Export de produse agricole și de lemn. Stațiune balneară. Două universități (1934, 1948). Fundat în 1742-1743 de emigranții din Azore sub numele de Pôrto dos Cazaes; la începutul sec. 19 aici s-au stabilit numeroși emigranți germani și italieni.
PORTO RICO v. Puerto Rico.
PÔRTO VELHO [pórtu véλu], oraș în partea central-vestică a Braziliei, centru ad-tiv al statului Rondônia, port pe Rio Madeira; 284,5 mii loc. (2000). Aeroport. Centru comercial (cauciuc, lemn, ulei, plante medicinale). Expl. de zinc.
PORTO-NOVO, cap. legislativă (sediul parlamentului) a statului Benin, situată în extremitatea SE a țării, într-o lagună, la gura de vărsare a fl. Ouémé în G. Benin al G. Guineii (Oc. Atlantic); 218,2 mii loc. (1998). Port maritim. Aeroport. Pr. centru politic, cultural și comercial al țării. Piață agricolă (bumbac, banane, cacao). Ind. Textilă și alim. (ulei de palmier, conserve de fructe). Fabrici de egrenare a bumbacului, de decorticare a arahidelor și de săpun; tipografie. Pescuit. Stațiune balneoclimaterică. Produse de artizanat. Muzeul Național. Biblioteca Națională (1976). Catedrală gotică și construcții în stil portughez. Așezare întemeiată, probabil, în anul 1600 de populația ewe, devine mai târziu bază maritimă portugheză (sec. 17); centru al comerțului cu sclavi; în 1863 este inclusă în protectoratul francez Dahomey, iar în 1893 este declarată centru ad-tiv al coloniei Dahomey; capitala Republicii Dahomey (1960) și apoi (1975) a Republicii Benin.
PORTO- „vena portă”. ◊ L. porta „deschidere, orificiu” > fr. porto-, germ. id. > rom. porto-. □ ~grafie (v. -grafie), s. f., metodă radiologică de evidențiere a sistemului venos port cu ajutorul linei substanțe de contrast; ~hepatografie (v. hepato-, v. -grafie), s. f., radiografie a venei porte și a ficatului.

porto dex

Intrare: porto
porto substantiv neutru
Intrare: Porto
Porto