poposi definitie

13 definiții pentru poposi

POPOSÍ, poposesc, vb. IV. Intranz. 1. A întrerupe o călătorie, o excursie, o plimbare pentru a se odihni; p. gener. a se opri. ♦ Spec. A rămâne undeva peste noapte. 2. (Rar) A se odihni. – Din popas.
POPOSÍ, poposesc, vb. IV. Intranz. 1. A se opri undeva pentru a se odihni (puțin) în cursul unei plimbări, al unei călătorii, al unui marș; p. gener. a se opri. ♦ Spec. A rămâne undeva peste noapte. 2. (Rar) A se odihni. – Din popas.
POPOSÍ, poposesc, vb. IV. Intranz. 1. A se opri (de obicei pentru puțin timp) în cursul unei plimbări, al unei călătorii, al unui marș, al unei incursiuni, pentru a se odihni; a face un popas. Veneau din zori scîrțiind carele încărcate și poposeau sub sălciile care împrejmuiau moara, așteptînd să-și macine grăunțele. ANGHEL-IOSIF, C. E. 24. De la o vreme, fiindu-le foame, poposesc la umbra unei răchiți pletoase. CREANGĂ, O. A. 266. Vorbind așa, au ajuns aproape de Tecuci, tinde poposiră la o dumbravă. NEGRUZZI, S. I 138. ◊ (Despre păsări zburătoare) Numai ici-colo poposeau cîrduri de ciori. REBREANU, R. I 70. Colini de deal moldovenesc, Cu vii, cu crame și podgorii, La care toamna poposesc Din zborul lor săltat, prigorii. D. BOTEZ, F. S. 7. ◊ Fig. Dorul... Peste multe dealuri vine Și se bagă-n sîn la mine; Nicăiri nu poposește Pînă unde mă găsește. ȘEZ. I 46. ♦ A trage undeva, a mînea. Spre seară au ajuns la tîrg și au poposit în ograda stăpînului. GÎRLEANU, L. 28. ♦ Tranz. (Neobișnuit) A da ospitalitate celui care face popas. Cîți boieri au pribegit, Dobrișean că i-a oprit, Și la el i-a poposit Și-n ciobani i-a străvestit. TEODORESCU, P. P. 474. 2. A se opri într-un loc cu o treabă, cu un interes. îmi pare rău, domnule Mînecuță, zice preotul... că nu putem poposi la un pahar dulce. SADOVEANU, P. M. 168. Cum a văzut pe Harap-Alb poposind la ușa ei, pe loc l-a intîmpinat cu blîndeță. CREANGĂ, P. 221.
POPOSÍ, poposesc, vb. IV. Intranz. 1. A se opri pentru a se odihni (puțin) în cursul unei plimbări, al unei călătorii, al unui marș. ♦ A trage, a mânea undeva. ♦ Tranz. (Rar) A da ospitalitate celui care face popas. 2. A se opri într-un loc cu o treabă, cu un interes. – Din popas.
poposí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. poposésc, imperf. 3 sg. poposeá; conj. prez. 3 să poposeáscă
poposí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. poposésc, imperf. 3 sg. poposeá; conj. prez. 3 sg. și pl. poposeáscă
POPOSÍ vb. 1. a se opri, a sta, a ședea, a trage, a zăbovi. (A ~ la umbra unui stejar.) 2. a se opri, (înv.) a conăci. (A ~ la un han.) 3. (înv. și pop.) a mânea. (Unde ai de gând să ~ la noapte?) 4. a se așeza. (Călătorul a ~ ca să mănânce.)
POPOSÍ vb. v. dormi, odihni, repauza.
A POPOSÍ ~ésc intranz. A face popas; a se opri (undeva) un timp oarecare (pentru a se odihni după un drum). /Din popas
poposì v. a face popas: poposesc lângă o fântână CR.
poposésc v. intr. (din maĭ raru popăsesc, d. popas; vsl. popasti, a păzi la păscut). Fac popas, mă opresc din cale ca să mă odihnesc.
POPOSI vb. 1. a se opri, a sta, a ședea, a trage, a zăbovi. (A ~ la umbra unui stejar.) 2. a se opri, (înv.) a conăci. (A ~ la un han.) 3. (înv. și pop.) a mînea. (Unde ai de gînd să ~?) 4. a se așeza. (Călătorul a ~ ca să mănînce.)
poposi vb. v. DORMI. ODIHNI. REPAUZA.

poposi dex

Intrare: poposi
poposi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a