pontaj definitie

11 definiții pentru pontaj

PONTÁJ, pontaje, s. n. Operație prin care se înregistrează prezența muncitorilor la locul de muncă, cantitatea produselor efectuate într-un anumit interval de timp sau timpul folosit pentru efectuarea unei lucrări, în vederea calculării salariului sau a plății; pontare1. – Din fr. pointage.
PONTÁJ, pontaje, s. n. Operație prin care se înregistrează prezența muncitorilor la locul de muncă, cantitatea produselor efectuate într-un anumit interval de timp sau timpul folosit pentru efectuarea unei lucrări, în vederea calculării salariului sau a plății; pontare1. – Din fr. pointage.
PONTÁJ, pontaje, s. n. Acțiunea de a ponta (1); înregistrare a prezenței muncitorilor la locul de muncă. Număr de pontaj = număr de ordine înscris pe o mică placă, de obicei metalică, pe care muncitorul o depune la intrarea în fabrică, ca dovadă a prezenței sale la locul de muncă. Fișă de pontaj = fișă personală, de obicei de carton, pe care se marchează zilnic în întreprinderi, manual sau mecanic, ora intrării și a ieșirii muncitorilor. Ceasornic de pontaj v. ceasornic. Tablou de pontaj = panou prevăzut cu locuri sau căsuțe numerotate, pe care se așază fișele personale, ca dovadă a prezenței muncitorilor la lucru.
pontáj s. n., pl. pontáje
PONTÁJ s. pontare. (Fișă de ~.)
PONTÁJ1 s.n. Faptul de a ponta (1) [în DN]; pontare. ◊ Fișă de pontare = document în care se înregistrează prezența la lucru. [Cf. fr. pointage].
PONTÁJ2 s.n. Operație destinată a restabili circulația arterială obliterată. [< fr. pontage].
PONTÁJ1 s. n. pontare1. ♦ fișă de ~ = document în care se înregistrează prezența individuală la lucru. (< fr. pointage)
PONTÁJ2 s. n. operație destinată a restabili circulația arterială obliterată. (< fr. pontage)
PONTÁJ ~e n. v. A PONTA1.Fișă de ~ fișă pentru evidența prezenței muncitorilor la locul de muncă. /<fr. pointage
PONTAJ s. pontare. (Fișă de ~.)

pontaj dex

Intrare: pontaj
pontaj substantiv neutru