ponce definitie

2 intrări

14 definiții pentru ponce

PÓNCE, ponce, adj. (În sintagma) Piatră ponce = rocă vulcanică de culoare cenușie sau albă, poroasă și ușoară folosită ca material de construcții, ca izolație termică sau abraziv; spumă de mare. [Pr. și: pons] – Din fr. [pierre] ponce.
PÓNCE adj. invar. (În sintagma) Piatră ponce = rocă vulcanică de culoare cenușie sau albă, poroasă și ușoară; spumă de mare; bucată din această rocă, întrebuințată ca material abraziv la curățatul petelor de pe mâini, la înlăturarea pielii îngroșate etc. [Pr. și: pons] – Din fr. [pierre] ponce.
PÓNCE adj. f. invar. (Numai în expr.) Piatră ponce = rocă eruptivă de culoare albă sau cenușie, poroasă și ușoară; piesă tăiată, bucată din această rocă, întrebuințată la netezirea suprafețelor.
PONCI, -E, ponci, -e, adj. (Reg.; despre terenuri) Povârnit, abrupt.
ponce (piatră ~) (fr.) [pron. pons] adj. f., pl. ponce
pónce adj. invar.
PÓNCE adj. invar. Piatră ponce = rocă eruptivă, spongioasă și foarte ușoară; bucată dintr-o astfel de rocă, folosită mai ales la șlefuitul lemnului și al altor materiale. [Pron. pon-ce. / < fr. (pierre) ponce].
PÓNCE adj. inv. piatră ~ = rocă vulcanică sticloasă, spongioasă și foarte ușoară, la șlefuirea metalelor etc. (< fr. /pierre/ ponce)
PÓNCE adj. invar.: Piatră ~ rocă vulcanică ușoară și poroasă, de culoare cenușie sau albă, având diferite întrebuințări. /<fr. [pierre] ponce
*pónce f. saŭ adj. f. (fr. ponce, d. lat. pumex, púmicis). Min. Peatră ponce, pumice.
2) poncĭ, pónce adj., pl. tot așa (d. ponc). Est. Prea povîrnit, prea aproape de vertical: acoperemînt poncĭ, scară ponce.
*púmice f. (lat. pumex, púmicis). Min. Un fel de peatră vulcanică poroasă foarte ușoară care servește la frecat saŭ la ros. – Fals ponce.
PONCE [pónse], oraș în partea de S a ins. Puerto Rico, la 225 km SV de San Juan; 155 mii loc. (2000). Port. Aeroport. Ind. de prelucr. și chimizare a petrolului, electrotehnică, a cimentului, hârtiei, încălțămintei, de prelucr. a tutunului și lemnului, textilă și alim. (rom, zahăr). Export de zahăr. Universitate (1948). Fundat de spanioli în 1670 sau 1680, cu numele Nuestra Señora de Guadalupe de Ponce, ridicat la rang de oraș în 1692, apoi de villa în 1848 și din nou de oraș în 1877.
PONCE DE LEÓN, Juan (c. 1460-1521), explorator spaniol. L-a însoțit (1493) pe Cristofor Columb în a doua călătorie în America. A explorat ins. Puerto Rico, pe care a colonizat-o (1508-1509), fiind ulterior guvernatorul ei (1509); fondator al unei așezări aproape de actualul San Juan (1511). A descoperit pen. Florida (1513), pe care a străbătut-o parțial într-o a doua expediție de colonizare (1521); rănit în timpul unui atac al indienilor, a murit în Cuba.

ponce dex

Intrare: ponce
ponce adjectiv feminin
  • pronunție: pons
Intrare: ponci (adj.)
ponci adj.