POMÍCOL, -Ă, pomicoli, -e, adj. 1. Care aparține pomiculturii, privitor la pomicultură, propriu pomiculturii; de pomicultură. 2. Care este specialist în pomicultură, care lucrează în pomicultură. Tehnician pomicol. – Din pom (după agricol, viticol etc.).

POMÍCOL, -Ă, pomicoli, -e, adj. 1. Care aparține pomiculturii, privitor la pomicultură, propriu pomiculturii; de pomicultură. 2. Care este specialist în pomicultură, care lucrează în pomicultură. Tehnician pomicol. – Din pom (după agricol, viticol etc.).

POMÍCOL, -Ă, pomicoli, -e, adj. De pomicultură; privitor la pomicultură. Centru pomicol. Sector pomicol.

pomícol adj. m., pl. pomícoli; f. pomícolă, pl. pomícole

pomícol adj. m., pl. pomícoli; f. sg. pomícolă, pl. pomícole

POMÍCOL, -Ă adj. De pomicultură, referitor la pomicultură. [< pom, după agricol].

POMÍCOL, -Ă adj. referitor la pomicultură. (< pomi- + -col2)

POMÍCOL ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de pomicultură; propriu pomiculturii. 2) Care este specializat în pomicultură. Brigadă ~ă. /Din pom