polobocel definitie

12 definiții pentru polobocel

BOLOBOCÉL s. n. v. polobocel.
POLOBOCÉL, polobocele, s. n. (Pop.) Diminutiv al lui poloboc (1); butoiaș. [Var.: bolobocél s. n.] – Poloboc + suf. -el.
BOLOBOCÉL, s. n. v. polobocel.
POLOBOCÉL, polobocele, s. n. (Pop.) Diminutiv al lui poloboc (1); butoiaș. [Var.: bolobocél s. n.] – Poloboc + suf. -el.
BOLOBOCÉL s. n. v. polobocel.
POLOBOCÉL, polobocele, s. n. Diminutiv al lui poloboc; butoiaș. Poate să rostogolească spre sat un polobocel. GALAN, Z. R. 252. Tatăl, stâpînul casei, șede la o parte pe un polobocel așezat cu fundul în sus. EMINESCU, N. 141. Variantă: bolobocél s. n.
BOLOBOCÉL, s. n. v. polobocel.
polobocél (pop.) s. n., pl. polobocéle
polobocél s. n., pl. polobocéle
POLOBOCÉL s. v. butoiaș.
polobocél n., pl. e. Est. Poloboc mic. V. fedeleș.
polobocel s. v. BUTOIAȘ.

polobocel dex

Intrare: polobocel
bolobocel
polobocel substantiv neutru