poliza definitie

9 definiții pentru poliza

POLIZÁ, polizez, vb. I. Tranz. A prelucra prin așchiere suprafața unei piese cu ajutorul polizorului. ◊ Mașină de polizat = polizor. ♦ A lamina la rece foile de tablă subțire. – Din polizor. Cf. fr. polir.
POLIZÁ, polizez, vb. I. Tranz. A prelucra prin așchiere suprafața unui obiect cu ajutorul polizorului. ◊ Mașină de polizat = polizor. ♦ A lamina la rece foile de tablă subțire. – Din polizor. Cf. fr. polir.
POLIZÁ, polizez, vb. I. Tranz. A curăța sau a îndrepta suprafața unui obiect cu polizorul; a lustrui, a șlefui.
polizá (a ~) vb., ind. prez. 3 polizeáză
polizá vb., ind. prez. 1 sg. polizéz, 3 sg. și pl. polizeáză
POLIZÁ vb. I. tr. A șlefui, a lustrui, a face curat, lucios (cu ajutorul polizorului). [Var. polisa vb. I. / < fr. polir].
POLIZÁ vb. tr. 1. a prelucra piese cu ajutorul polizorului. 2. a lamina la rece foi de tablă subțire, recoaptă și decapată, care urmează să fie cositorită. (după fr. polir)
A POLIZÁ ~éz tranz. (piese de metal) A prelucra cu polizorul. /Din polizor
polizá, polizéz, vb. I (înv.) a guverna.

poliza dex

Intrare: poliza
poliza verb grupa I conjugarea a II-a