polițmaistru definitie

9 definiții pentru polițmaistru

ex-polițmaistru sm [At: CARAGIALE, O. VII, 444 / S și: (înv) exp~ / Pl: ~iștri / E: ex- + polițmaistru] (Sst; înv) Fost polițist. corectată
POLIȚMÁISTRU, polițmaiștri, s. m. (Înv.) Polițai (1). – Din rus. polițmeister, germ. Polizmeister.
POLIȚMÁISTRU, polițmaiștri, s. m. (Înv.) Polițai. – Din rus. polițmeister, germ. Polizmeister.
POLIȚMÁISTRU, polițmaiștri, s. m. (Învechit) Șef de poliție; polițai. în momentul acela, văzui pe polițmaistru că veni de afară cu grabă și vorbi cu doctond. NEGRUZZI, S. I 53.
polițmáistru (înv.) (-mais-) s. m., art. polițmáistrul; pl. polițmáiștri, art. polițmáiștrii
polițmáistru s. m. → maistru
POLIȚMÁISTRU s. v. polițai, polițist.
polițmaistru m. Mold. șeful poliției. [Nemț. Polizei-meister].
polițmaistru s. v. POLIȚAI. POLIȚIST.

polițmaistru dex

Intrare: polițmaistru
polițmaistru substantiv masculin