pofală definitie

13 definiții pentru pofală

POFÁLĂ s. f. v. pohfală.
POHFÁLĂ, pohfale, s. f. (Înv.) 1. Laudă, slavă, preamărire. 2. Pompă, fast, strălucire. 3. Mândrie, trufie, orgoliu. [Var.: pofálă s. f.] – Din sl. pohvala.
POFÁLĂ s. f. v. pohfală.
POHFÁLĂ, pohfale, s. f. (Înv.) 1. Laudă, slavă, preamărire. 2. Pompă, fast, strălucire. 3. Mândrie, trufie, orgoliu. [Var.: pofálă s. f.] – Din sl. pohvala.
POFÁLĂ s. f. v. pohfală.
POFHÁLĂ s. f. (Învechit) Pompă, fast, strălucire. La al treilea ceas al nopții, vodă se sui cu doamna în rădvan, între facle și călăreți, ca să facă cu mare pohfală drumul scurt pînă la Trisfetite. SADOVEANU, Z. C. 214. Fugi de-a curților pohfală. CONACHI, P. 258. – Variantă: pofálă (SADOVEANU, F. J. 530) s. f.
!pohfálă (înv.) s. f., g.-d. art. pohfálei; pl. pohfále
pohfálă s. f., g.-d. art. pohfálei; pl. pohfále
POHFÁLĂ s. v. aroganță, cinste, cinstire, elogiu, fală, fast, fudulie, glorie, infatuare, înfumurare, îngâmfare, laudă, lux, măreție, mărire, mândrie, omagiu, orgoliu, pompă, preamărire, preaslăvire, proslăvire, semeție, slavă, slăvire, somptuozitate, splendoare, strălucire, trufie, vanitate.
pofálă (-ắli), s. f.1. Pompă, fast. – 2. Elogiu, laudă. – Var. pohfală, pohvală. Sl. pohvala, bg., sb. pofala (Tiktin). Sec. XVII-XIX, înv., ca și der.: pohfalenie, s. f. (laudă), din sl. pohvaljenije; pohvăli, vb. (a lăuda), din sl. pohvaliti. – Cf. fală.
pofálă, pofălésc, V. pohv-.
pohfálă și pofálă f., pl. e și ălĭ (scris și pohvală, d. vsl. po-hvala, bg. sîrb. pofala. V. fală). Vechĭ. Laudă, elogiŭ. Pompă, strălucire.
pohfa s. v. AROGANȚĂ. CINSTE. CINSTIRE. ELOGIU. FALĂ. FAST. FUDULIE. GLORIE. INFATUARE. ÎNFUMURARE. ÎNGÎMFARE. LAUDĂ. LUX. MĂREȚIE. MĂRIRE. MÎNDRIE. OMAGIU. ORGOLIU. POMPĂ. PREAMĂRIRE. PREASLĂVIRE. PROSLĂVIRE. SEMEȚIE. SLAVĂ. SLĂVIRE. SOMPTUOZITATE. SPLENDOARE. STRĂLUCIRE. TRUFIE. VANITATE.

pofală dex

Intrare: pohfală
pohfală substantiv feminin
pofală