podobi definitie

2 intrări

11 definiții pentru podobi

PODOBÍ, podobesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Înv. și reg.) A (se) împodobi. – Din sl. podobiti sen, podobati.
PODOBÍ, podobesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Înv. și reg.) A (se) împodobi. – Din sl. podobiti sen, podobati.
ÎMPODOBÍ, împodobesc, vb. IV. Tranz. A găti (cu podoabe), a decora, a ornamenta; a înfrumuseța. Iar de-aici, din zarea culmii, Șir de dealuri eu privesc; Culmea lor o-mpodobesc, Ca și tine, ulmii. COȘBUC, P. I 260. Aceleași cadre-mpodobesc pereții, Din rame, cată lung și trist la mine. VLAHUȚĂ, O. A. 81. Iară împăratul puse de împodobi palaturile și cetatea cît se putu mai frumos, ca să-și primească nurorile. ISPIRESCU, L. 36. Vrînd ca să-l împodobească, Un zurgălău la gît țăranul i-a legat. DONICI, F. 44. (Fig.) Alecsandri stigmatiza ignoranța prin «Iorgu de la Sadagura», cea întîi verigă a acestei prețioase salbe de bucăți teatrale cu care el împodobi scena noastră. NEGRUZZI, S. I 334. ◊ Refl. Zoe deschise garderobul său, alese o rochie de catifea neagră... se-mbrăcă împodobindu-se ca pentru o sărbătoare. NEGRUZZI, S. I 27. Să știu, bade, că vii, Frumos m-aș împodobi Și-nainte ți-aș ieși. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 115. (Fig.) Cu senin și cu lumină ziua se împodobește. BELDICEANU, P. 53. Care alta se împodobește în zilele de vară cu flori mai frumoase, cu grîne mai bogate? RUSSO, O. 41. ♦ Fig. Înzestrat, dotat. (Ironic) Vestitul Setilă... împodobit cu darul suptului. CREANGĂ, P. 242. – Variantă: podobí (MARIAN, O. II 267) vb. IV.
PODOBÍ vb. IV v. împodobi.
podobí (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. podobésc, imperf. 3 sg. podobeá; conj. prez. 3 să podobeáscă
podobí vb., ind. prez. 1 sg. șl 3 pl. podobésc, imperf. 3 sg. podobeá; conj. prez. 3 sg. și pl. podobeáscă
PODOBÍ vb. v. aduce, apropia, aranja, asemăna, asemui, dichisi, ferchezui, găti, împodobi, semăna, spilcui.
împodobésc v. tr. (d. podobesc). Ornez, pun podoabe. – Vechĭ și po-.
podobésc v. tr. (vsl. podobiti și -bati, a potrivi, a egala, podoba ĭestŭ, se cuvine, podobaĭetŭ, trebuĭe, se cuvine. V. spodobesc). Vechĭ. Împodobesc (N. Cost. 2, 31). V. refl. Mă asemăn, îs asemenea. Se cuvine să, trebuĭe să (la pers. III).
podobi vb. v. ADUCE. APROPIA. ARANJA. ASEMĂNA. ASEMUI. DICHISI. FERCHEZUI. GĂTI. ÎMPODOBI. SEMĂNA. SPILCUI.
PODOBI vb. 1. Podobitul, Ioan (Dm); – Ivașco (BCI X 90); 2. Podobeică, olt. (Rr XI 55).

podobi dex

Intrare: podobi
podobi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: Podobi
Podobi