pobedit definitie

3 intrări

11 definiții pentru pobedit

POBEDÍT s. m. Carbură de wolfram și cobalt, cu duritate mare. – Din rus. pobedit.
POBEDÍT, pobediți, s. n. Carbură de wolfram și cobalt, cu duritate mare. – Din rus. pobedit.
POBEDÍT s. n. Metal dur, folosit pentru încărcarea tăișului uneltelor supuse la uzură mare (sfredele, freze etc.).
pobedít s. m.
pobedít s. m., pl. pobedíți
POBEDÍ vb. v. bate, birui, cuceri, înfrânge, întrece, învinge, ocupa, subjuga, supune.
POBEDÍT s.n. Carbură de wolfram și cobalt, cu duritate foarte mare. [< rus. pobedit].
POBEDÍT s. n. carbură de wolfram și cobalt, cu duritate foarte mare. (< rus. pobedit)
pobedí (-désc, -ít), vb. – A învinge. – Var. povedi. Sl. pobĕditi (Miklosich, Lexicon, 582; Cihac, II, 219). Sec. XVII, înv.Der. podidi, vb. (a învinge, a întrece, a cîștiga), probabil prin asimilare (din sl. podŭdati „a supune”, după Tiktin; din sl. poduiti, după Candrea).
pobedésc v. tr. (vsl. po-bĭediti. V. podidesc). L. V. Înving.
pobedi vb. v. BATE. BIRUI. CUCERI. ÎNFRÎNGE. ÎNTRECE. ÎNVINGE. OCUPA. SUBJUGA. SUPUNE.

pobedit dex

Intrare: pobedit
pobedit substantiv masculin
Intrare: pobedi
pobedi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: pobedit
pobedire infinitiv lung
pobedit participiu