plutărie definitie

7 definiții pentru plutărie

PLUTĂRÍE s. f. 1. Transportul pe apă al buștenilor (legați în plute1); plutărit (1). 2. Îndeletnicirea plutașului1; plutărit (2), plutășie. 3. (Rar) Mulțime de plute1. – Plută1 + suf. -ărie.
PLUTĂRÍE s. f. 1. Transportul pe apă al buștenilor (legați în plute1); plutărit (1). 2. Îndeletnicirea plutașului1; plutărit (2), plutășie. 3. (Rar) Mulțime de plute1. – Plută1 + suf. -ărie.
PLUTĂRÍE s. f. 1. Plutărit; îndeletnicirea plutașului; plutășie. Ajutorul cîrmaciului la plutărie. stă în partea opusă cîrmei și îndreaptă pluta pe adevăratul drum. ȘEZ. II 24. 2. (Cu sens colectiv) Mulțime de plute.
plutăríe s. f., art. plutăría, g.-d. plutăríi, art. plutăríei
plutăríe s. f., art. plutăría, g.-d. plutăríi, art. plutăríei
PLUTĂRÍE s. v. plutărit.
PLUTĂRIE s. plutărit, (rar) plutit, (înv. și reg.) plutășie. (Se ocupă cu ~.)

plutărie dex

Intrare: plutărie
plutărie substantiv feminin