pluralitate definitie

13 definiții pentru pluralitate

PLURALITÁTE, pluralități, s. f. 1. Număr, cantitate mare (de ființe, de lucruri etc.), mulțime; multiplicitate, diversitate. 2. Numărul cel mai mare, partea cea mai mare a membrilor unei colectivități; majoritate. – Din lat. pluralitas, -atis, fr. pluralité.
PLURALITÁTE, pluralități, s. f. 1. Număr, cantitate mare (de ființe, de lucruri etc.), mulțime; multiplicitate, diversitate. 2. Numărul cel mai mare, partea cea mai mare a membrilor unei colectivități; majoritate. – Din lat. pluralitas, -atis, fr. pluralité.
PLURALITÁTE, pluralități, s. f. (În opoziție cu unitate) Multiplicitate, diversitate, mulțime, număr mare. Aceste cetăți de piatră... se înșiră dinspre miazănoapte spre miazăzi, într-o splendidă pluralitate. BOGZA, C. O. 334. Despre pluralitatea lumelor. NEGRUZZI, S. II 157.
pluralitáte s. f., g.-d. art. pluralitắții; pl. pluralitắți
pluralitáte s. f., g.-d. art. pluralității; pl. pluralități
PLURALITÁTE s. 1. v. diversitate. 2. v. mulțime.
Pluralitate ≠ singularitate
PLURALITÁTE s.f. Multiplicitate, diversitate, număr mare. [Cf. fr. pluralité, lat. pluralitas].
PLURALITÁTE s. f. număr, cantitate mare; multiplicitate, pluritate, diversitate. (< fr. pluralité, lat. pluralitas)
PLURALITÁTE ~ăți f. Cantitate mare (de elemente, de ființe, de lucruri); multiplicitate. /<lat. pluralitas, ~atis, fr. pluralité
pluralitate f. mare număr, mai mulți.
*pluralitáte f. (lat. plurálitas, -átis). Cel maĭ mare număr: ales cu pluralitatea voturilor. Starea de a fi în maĭ multe unitățĭ: pluralitatea lumilor.
PLURALITATE s. 1. diversitate, felurime, multilateralitate, multiplicitate, variație, varietate. (O ~ de aspecte.) 2. multitudine, mulțime, (rar) pluritate. (~ problemelor abordate.)

pluralitate dex

Intrare: pluralitate
pluralitate substantiv feminin