PLURÁLE TÁNTUM, pluralia tantum, loc. adj. (Despre un nume) Care are numai formă de plural. – Loc. lat.

PLURALE TANTUM adj. (Despre un nume) Care are numai formă de plural. – Loc. lat.

plurále tántum (lat.) loc. adj. (substantiv ~), pl. plurália tántum (-li-a) (substantive ~)

plurále tántum loc. adj. (substantiv plurale tantum), pl. plúralia tántum (sil. -li-a) (substantive pluralia tantum)

PLURALIA TÁNTUM adj., s. (GRAM.) (înv.) plurativ. (Substantive ~.)

PLURÁLE TÁNTUM adj. (despre un substantiv) folosit numai la plural, defectiv de singular. (< lat. plurale tantum)

PLURÁLE: ~ tántum adj. (despre nume) Care are numai formă de plural. /Cuv. lat.

PLURALIA TANTUM adj., s. (GRAM.) (înv.) plurativ. (Substantive ~.)

PLURALIA TANTUM (loc. lat.) loc. adj. (Despre nume) Care are numai formă de plural (ex. tăiței, Carpați).

PLURALE TANTUM: locuțiune latină care se referă la un nume ce are „numai formă de plural”. Denumirea s-a extins asupra tuturor substantivelor care au numai formă de plural, adică asupra acelor substantive ce denumesc obiecte existente ca o multiplicitate de exemplare din aceeași categorie, ajungând astfel să simbolizeze o întreagă categorie (grupă): Ploiești, Topoloveni, Câmpurile, Ulmi, Florii, Rusalii; bretele, foarfeci, ochelari, pantaloni; câlți, icre, ițe, jumări, măruntaie, moaște, zori etc.