PLOSCHÍȚĂ, ploschițe, s. f. Ploscuță. – Ploscă + suf. -iță.

PLOSCHÍȚĂ, ploschițe, s. f. Ploscuță. – Ploscă + suf. -iță.

PLOSCHÍȚĂ, ploschițe, s. f. Ploscuță. Bea vinul Cu vedrița, Rachiul Cu ploschița. TEODORESCU, P. P. 602. Turcu-n casă că tuna Și vin roșu aducea, O ploschiță De-o vedriță. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 489. – Variantă: ploșchíță (ȘEZ. XII 93) s. f.

PLOȘCHÍȚĂ s. f. v. ploschiță.

ploschíță (pop.) s. f., g.-d. art. ploschíței; pl. ploschíțe

ploschíță s. f., g.-d. art. ploschíței; pl. ploschíțe

PLOSCHÍȚĂ s. ploscuță, (rar) plosculiță. (~ cu rachiu.)

PLOSCHIȚĂ s. ploscuță, (rar) plosculiță. (~ cu rachiu.)