plointe definitie

8 definiții pentru plointe

PLOÍNTE s. m. (Olt.) Timp ploios, abundență de ploaie. Seceta bîntuie producerea mult mai adesea decît plointele. Nimeni din județ nu se plînge de plointe, dar de secetă se plînge toată lumea. I. IONESCU, P. 238.
ploínte2 (reg.) s. f.
ploínte1 (reg.) adj. invar.
!ploínte2 (reg.) s. f.
ploínte adj. invar., s. m.
PLOÍNTE adj. v. ploios, umed.
ploínte adj. (lat. plúens, pluéntis, care ploŭă). Olt. Munt. vest. Ploĭos: an plointe. S. f. Vreme ploĭoasă.
plointe adj. v. PLOIOS. UMED.

plointe dex

Intrare: plointe (s.f.)
plointe s.f. adjectiv invariabil substantiv feminin
Intrare: plointe (s.m.)
plointe s.m.