Dicționare ale limbii române

9 definiții pentru plimbăreț

PLIMBĂRÉȚ, -EÁȚĂ, plimbăreți, -e, adj. Căruia îi place să se plimbe (mult), să umble (fără rost), să hoinărească. – Plimba + suf. -ăreț.
PLIMBĂRÉȚ, -EÁȚĂ, plimbăreți, -e, adj. Căruia îi place să se plimbe (mult), să umble (fără rost), să hoinărească. – Plimba + suf. -ăreț.
PLIMBĂRÉȚ, -EÁȚĂ, plimbăreți, -e, adj. Care se plimbă (prea) mult, căruia îi place să se plimbe (fără rost), să călătorească, să hoinărească. Un nor de vară... pluti intr-o clipă deasupra șoselei, vărsînd din el o ploaie peste plimbăreața lume bucureșteană. MACEDONSKI, O. III 40. ◊ (Substantivat) Din întuneric le venea înfață un alt grup de plimbăreți. ARDELEANU, D. 130.
plimbăréț adj. m., pl. plimbăréți; f. plimbăreáță, pl. plimbăréțe
plimbăréț adj. m., pl. plimbăréți, f. sg. plimbăreáță, pl. plimbăréțe
PLIMBĂRÉȚ adj., s. umblăreț, (înv.) plimbătareț. (Mare ~ mai ești!)
PLIMBĂRÉȚ ~eáță (~éți, ~éțe) Care este predispus să se plimbe; amator de plimbări. /a plimba + suf. ~ăreț
PLIMBĂREȚ adj., s. umblăreț, (înv.) plimbătareț. (Mare ~ mai ești!)
plimbăreț, plimbăreți s. m. (intl.) 1. delincvent care își schimbă încontinuu locul unde operează. 2. vagabond.

Plimbăreț dex online | sinonim

Plimbăreț definitie

Intrare: plimbăreț
plimbăreț adjectiv