plexiglas definitie

2 intrări

10 definiții pentru plexiglas

PLEXIGLÁS s. n. Masă plastică transparentă și incasabilă, din care se fac diferite obiecte rezistente la șocuri și la trepidații; sticlă organică, stiplex, polimetacrilat. – Din germ. Plexiglas, fr. plexiglas.
PLEXIGLÁS s. n. Masă plastică transparentă incasabilă, din care se fac diferite obiecte rezistente la șocuri și la trepidații; sticlă organică, stiplex, polimetacrilat. [Acc. și: pléxiglas] – Din germ. Plexiglas, fr. plexiglas.
PLÉXIGLAS s. n. Masă plastică, transparentă, rezistentă, din care se fac diverse obiecte, în special geamuri la vehiculele supuse șocurilor și trepidațiilor.
pléxiglas (-xi-glas) s. n.
pléxiglas s. n. (sil. -glas)
PLEXIGLÁS s. (CHIM.) stiplex, polimetacrilat de metil, sticlă organică.
PLEXIGLÁS s.n. Material plastic, transparent și incasabil, folosit ca înlocuitor al sticlei. [< germ. Plexiglas, cf. fr. plexiglas].
PLÉXIGLAS s. n. material plastic, transparent și incasabil, înlocuitor al sticlei; polimetacrilat, stiplex. (< germ. Plexiglas, fr. plexiglas)
PLÉXIGLAS n. Material plastic transparent, întrebuințat în calitate de sticlă de mare rezistență (la avioane, automobile, în medicină etc.); sticlă organică. /<germ. Plexiglas, fr. plexiglas
PLEXIGLAS s. (CHIM.) polimetacrilat, stiplex, sticlă organică.

plexiglas dex

Intrare: plexiglas
plexiglas substantiv neutru
  • silabisire: -glas
Intrare: plexiglas
plexiglas