pleter definitie

9 definiții pentru pleter

PLÉTER, pletere, s. n. Gard pescăresc construit din stuf, din nuiele de alun ori de salcie și instalat de-a lungul malurilor, în albia majoră a râurilor etc., pentru a opri trecerea peștelui dintr-o baltă într-un râu. – Din sb. pleter.
PLÉTER, pletere, s. n. Gard pescăresc construit din stuf, din nuiele de alun ori de salcie și instalat de-a lungul malurilor, în albia majoră a râurilor etc., pentru a opri trecerea peștelui dintr-o baltă într-un râu. – Din scr. pleter.
PLÉTER, pletere, s. n. Împletitură sau îngrăditură de nuiele întrebuințată la construirea mior zăgazuri, de obicei de-a lungul malurilor unui rîu cu luncă inundabilă, pentru a opri trecerea peștilor din bălți în rîu. Vîrșele se așază de obicei în bălți pe lîngă pleter (gardul de închidere al bălții). La TDRG. Dacă faci odată zăgaz, trebuie să-l faci tare, ca să nu-l ieie apa... Trebuie să bați piloți la margini să tragi pleter printre ei, să întărești pleterul cu capre și să mai faci și uit gard în fața pleterului. SLAVICI, V. P. 51.
pléter s. n., pl. plétere
pléter s. n., pl. plétere
PLÉTER ~e n. 1) Împletitură din nuiele folosită la construcția gardurilor. 2) Gard din astfel de împletitură. 3) Îngrăditură (din stuf, nuiele etc.) așezată în albia unui râu sau într-o baltă, pentru a opri peștele. /<sb. pleter
pléter, plétere, s.n. (reg.) 1. gard de stuf, nuiele de alun și de salcie care oprește ieșirea peștelui din baltă în râu. 2. împletitură de nuiele; leasă. 3. nuia de împletit garduri. 4. șnur sau panglică cu care își împletesc femeile cozile. 5. părul femeilor împletit în cozi. 6. (cu sens colectiv) crengile lăsate în jos la salcie sau mesteacăn.
pleter n. gard de închidere a bălții unde se așează vârșele. [Serb. PLETER].
pléter n., pl. e (sîrb. nsl. pleter). Munt. Împletitură de nuĭele la gard. Gard de nuĭele (de alun) cu care se închide o baltă ca să nu ĭasă peștele (V. leasă). Crăngile lăsate în jos la salcie orĭ la mesteacăn.

pleter dex

Intrare: pleter
pleter substantiv neutru