plenitudinar definitie

4 definiții pentru plenitudinar

PLENITUDINÁR, -Ă, plenitudinari, -e, adj. (Livr.) Plenar. – Plenitudine + suf. -ar.
PLENITUDINÁR, -Ă, plenitudinari, -e, adj. (Livr.) Plenar. – Plenitudine + suf. -ar.
plenitudinár adj. m., pl. plenitudinári; f. sg. plenitudináră, pl. plenitudináre
plenitudinár, -ă adj. Total, plenar ◊ „Din toată distribuția, se impun plenitudinar doar doi actori.” R.lit. 9 II 78 p. 6 (din plenitudine + -ar)

plenitudinar dex

Intrare: plenitudinar
plenitudinar adjectiv