platou definitie

14 definiții pentru platou

PLATÓU, platouri, s. n. 1. Podiș. ♦ Câmp amenajat pentru exerciții militare. 2. Dispozitiv de formă dreptunghiulară sau circulară cu o față plană, pe care se fixează diferite piese în vederea prelucrării. ♦ Semifabricat în formă de placă pentru laminarea tablei subțiri neferoase. 3. Tavă mare de porțelan sau de metal pe care se aduc mâncărurile sau prăjiturile la masă. 4. (Adesea urmat de determinarea „de filmare”) Încăpere special amenajată pentru filmare într-un studio cinematografic, în care se execută filmări cu actori în decoruri adecvate scenariului, filmări combinate etc. – Din fr. plateau.
PLATÓU, platouri, s. n. 1. Podiș. ♦ Câmp amenajat pentru exerciții militare. 2. Dispozitiv de formă dreptunghiulară sau circulară cu o față plană, pe care se fixează diferite piese în vederea prelucrării. ♦ Semifabricat în formă de placă pentru laminarea tablei subțiri neferoase. 3. Tavă mare de porțelan sau de metal pe care se aduc mâncărurile sau prăjiturile la masă. 4. (Adesea urmat de determinarea „de filmare”) Încăpere special amenajată pentru filmare într-un studio cinematografic, în care se execută filmări cu actori în decoruri adecvate scenariului, filmări combinate etc. – Din fr. plateau.
PLATÓU1, platouri, s. n. Podiș. Un platou puternic, pe care se legăna în valuri finul, creștea frumos, sub norii albi de iunie. GALACTION, O. I 38. I se părea că brigada de pe platoul Bucovei nu știe ce face. Escadroanele se mișcau la deal și la vale, fără rost. D. ZAMFIRESCU, R. 234. În stingă începe să s-așeze un platou la poalele brădișului din care iese gol masivul Bucegiului. VLAHUȚĂ, O. A. III 33. ♦ (Determinat adesea prin «de instrucție») Cîmp amenajat pentru exerciții militare.
PLATÓU2, platouri, s. n. 1. Dispozitiv de formă dreptunghiulară sau circulară, cu o față plană pe care se fixează diferite piese în vederea prelucrării. 2. (Franțuzism) Tavă mare de metal inoxidabil sau de porțelan, în formă de farfurie întinsă, pe care se așăză unele mîncări și prăjituri pentru a fi aduse la masă. V. tavă. 3. Loc într-un studio cinematografic unde se montează scenele care trebuie filmate.
platóu s. n., art. platóul; pl. platóuri
platóu s. n., art. platóul; pl. platóuri
PLATÓU s. 1. v. podiș. 2. platformă. (Pe un ~ larg se înălța fabrica.) 3. v. taler. 4. (TEHN.) placă magnetică.
PLATÓU s.n. I. Loc șes situat în regiunea înaltă a dealurilor sau a munților; podiș. ♦ Câmp destinat pentru instrucție și exerciții militare. ♦ Arie (netedă) situată pe o porțiune mai înălțată a unei formații anatomice. II. 1. Suprafață utilată pentru turnarea filmelor. 2. Piesă metalică plană pe care se fixează piese pentru prelucrare. 3. Farfurie sau tavă mare pentru servit mâncăruri și prăjituri. [Pl. -uri. / < fr. plateau].
PLATÓU s. n. 1. șes în regiunea înaltă a dealurilor sau a munților; podiș. ♦ ~ continental = porțiune de teritoriu sub mare, în continuarea solului, până la adâncimea de 200 m. ◊ câmp de instrucție și exerciții militare. ◊ suprafață (netedă) pe o porțiune mai înălțată a unei formații anatomice. 2. incintă a unui studio cinematografic pentru turnarea filmelor. 3. piesă metalică plană pe care se fixează piese pentru prelucrare. 4. farfurie, tavă mare pentru servit mâncăruri și prăjituri. (< fr. plateau)
PLATÓU1 ~ri n. Întindere de teren aproape plată, situată la o anumită altitudine, care domină împrejurimile; podiș. /<fr. plateau
PLATÓU2 ~ri n. 1) tehn. Dispozitiv dreptunghiular sau circular, având o față plată, pe care se fixează diferite obiecte în vederea prelucrării sau verificării lor. 2) Tavă mare pe care se aduc mâncăruri la masă. 3): ~ de filmare interior special amenajat pentru filmare. /<fr. plateau
platou n. șes pe vârful unui munte (= fr. plateau).
*platóŭ n., pl. urĭ (fr. plateau, d. plat, turtit). Podiș, șes pe munte orĭ pe deal: platou Valdaĭ. Cîmp de exercițiŭ p. armată: platou de la Cotrocenĭ.
PLATOU s. 1. (GEOGR.) podiș, (rar) masă, (pop.) șes, șestină, (reg.) zăpodie. (Un ~ nu prea înalt.) 2. platformă. (Pe un ~ larg se înălța fabrica.) 3. disc, taler, talger, tas, (înv. și reg.) scafă, (reg.) taier. (~ al balanței.)

platou dex

Intrare: platou
platou substantiv neutru