platan definitie

27 definiții pentru platan

PLATÁN1, platani, s. m. Gen de arbori exotici cu scoarță exfoliată, cu frunze palmat-lobate și cu trunchiul verde (Platanus); arbore care face parte din acest gen. – Din lat. platanus, ngr. plátanos, fr. platane.
PLATÂN2, platane, s. n. (Înv.) Fiecare dintre cele două farfurioare ale unei balanțe, pe care se așază obiectul de cântărit și greutățile; taler. – Cf. fr. plateau.
PLATÁN1, platani, s. m. Gen de arbori exotici cu frunzele palmate și cu trunchiul verde (Platanus); arbore care face parte din acest gen. – Din lat. platanus, ngr. plátanos, fr. platane.
PLATÁN2, platane, s. n. Fiecare dintre cele două suporturi plane ale unei balanțe pe care se așază obiectul de cântărit și greutățile; taler. – Cf. fr. plateau.
PLATÁN1, platani, s. m. Arbore exotic cu trunchiul înalt și neted, de culoare verde, cu frunzele palmate; se cultivă și la noi în parcuri ca plantă ornamentală (Platanus). Un mierloi tînăr încerca din cînd în cînd, în platani, o frîntură de cînt. SADOVEANU, O. A. II 188. Prin văi adînci umbresc platanii cu frunza lată și smochinii încărcați cu roade. BART, S. M. 47. Sub aleile de platani luna bătea de-a curmeziș, prelungind umbrele. ANGHEL-IOSIF, C. L. 33.
PLATÁN2, platane, s. n. Fiecare dintre cele două suporturi plane pe care se așază corpul de cîntărit și greutățile la o balanță; taler.
platán1 (copac) s. m., pl. platáni
platán2 (taler) (înv.) s. n., pl. platáne
platán (copac) s. m., pl. platáni
platán (taler) s. n., pl. platáne
PLATÁN s. v. arțar.
PLATÁN s. v. taler.
PLATÁN s.m. Arbore exotic înalt, cu frunzele palmate, cultivat și la noi ca plantă ornamentală în parcuri. [Cf. fr. platane, lat. platanus].
PLATÁN s.n. Taler (la unele aparate, la cântare etc.). ♦ Piesă din tablă de oțel laminat, care servește la întărirea tălpilor unor grinzi. [Cf. fr. plateau].
PLATÁN1 s. m. arbore exotic înalt, cu frunzele palmate, cultivat la noi ca plantă ornamentală. (< fr. platane, lat. platanus, gr. platanos)
PLATÁN2 s. n. taler (la cântare etc.). ◊ piesă din tablă de oțel laminat, la întărirea tălpilor unor grinzi. (după fr. plateau)
platán (platáni), s. m. – Arbore ornamental exotic (Platanus occidentalis, Platanus orientalis). – Mr. platan, megl. plătan. Gr. πλάτανος, parțial prin intermediul fr. platane; cf. Gáldi 230. Cf. paltin.
PLATÁN1 ~i m. Arbore exotic cu tulpina înaltă și groasă, având scoarță de culoare verzuie, cu coroană mare, bogat ramificată și cu frunze palmate, cultivat ca plantă ornamentală. /<lat. platanus, ngr. plátanos, fr. platane
PLATÁN2 ~e n. Vas (în formă de disc) al unui cântar, în care se pun greutățile sau obiectul cântărit. /cf. fr. plateau
platan m. arbore mare și frumos, cu frunze largi, ce împodobește parcurile și aleele (Platanus). V. paltin.
*platán m. (lat. plátanus, de unde, pe cale populară, s’a făcut páltin). Un mare copac din familia plataneelor. – Platanu ajunge pînă la o înălțime de 30 de metri. Are trunchĭu drept regular și nud în mare parte, acoperit de o scoarță verzuĭe care se dezlipește în formă de plăcĭ. Lemnu luĭ e întrebuințat la încălzit și rar în industrie, din cauză că crapă cu timpu. Specia plátanus occidentalis e originară din America de Nord și e cultivată în Eŭropa pentru ornament. Specia plátanus orientális se întinde pin pădurĭ din Italia pînă în Himalaya și se cultivă și pin grădinĭ. Pe amîndoŭă speciile le consideră uniĭ botaniștĭ ca varietățĭ de plátanus vulgáris.
platan s. v. ARȚAR.
PLATAN s. taler, talger. (~ al unei balanțe.)
arțár-platán s. m. (bot.) Varietate de arbore obținută prin încrucișarea arțarului cu platanul ◊ „Muncitorii și tehnicienii [...] vor planta – în zilele următoare – o nouă varietate de arțar-platan, denumită «acer pseudoplatanoidea».” R.l. 12 III 67 p. 3 (din arțar + platan)
PLATANUS L., PLATAN, fam. Platanaceae. Gen originar din America de N, Asia Mică, regiunile mediteraneene și temperate din Europa, 6 specii de arbori cu scoarță verde, se exfoliază în plăci. Frunze simple, alterne, caduce, palmat-lobate pețioli lungi. Flori monoice în inflorescențe mari, capitate, pendente. Fruct compus, globulos, cu numeroase achene alungit-eliptice însoțite de smocuri de perișori Ia bază.
Platanus occidentalis L., « Platan american ». Specie cu capitalele fructifere sferice, solitare, mai rar cîte 2, terminale, pendente, pe un peduncul lung. Frunze cu baza trunchiată, 3-5 lobate, lobii mai mult lați decît lungi, puțin adînci, sinuat-dințate. Arbore pînă la 40 m înălțime, ramuri erecte, ritidom verde-deschis ce se exfoliază în plăci mici.
Platanus orientalis L. Specie cu flori mici, nesemnificative, capitulele fructifere sferice, cîte 6 pe un peduncul lung, pendente. Frunze cu 5-7 lobi adînci, sinuat-dințați, glabre, cu pețiol foarte scurt, lamina cu baza deseori cuneiformă. Arbore pînă la 30 m înălțime, scoarță verde-cenușie, ramuri lungi, divergente, atingînd des pămîntul. Ritidomul de pe trunchi se exfoliază în plăci mari.

platan dex

Intrare: platan (copac; -i)
platan copac; -i substantiv masculin
Intrare: platan (taler; -e)
platan taler; -e substantiv neutru