plastron definitie

12 definiții pentru plastron

PLASTRÓN, plastroane, s. n. 1. Partea din față apretată (detașabilă) a unei cămăși bărbătești. ♦ Partea din față (detașabilă) a unei bluze, rochii etc., care constituie o garnitură. 2. Cravată lată care acoperă pieptul. 3. Piesă de piele groasă, căptușită, care protejează pieptul la jucătorii de scrimă. – Din fr. plastron.
PLASTRÓN, plastroane, s. n. 1. Partea din față apretată (detașabilă) a unei cămăși bărbătești. ♦ Partea din față (detașabilă) a unei bluze, rochii etc., care constituie o garnitură. 2. Un fel de cravată lată care acoperă pieptul. 3. Bucată de piele groasă, căptușită, care protejează pieptul la jucătorii de scrimă. – Din fr. plastron.
PLASTRÓN, plastroane, s. n. 1. Partea din față, pînă la talie, a unei cămăși bărbătești, care de obicei se scrobește. Luceau cele trei diamante... pe plastronul parvenitului. ANGHEL, PR. 47. ♦ Partea din față (detașabilă) a unei bluze, rochii etc. constituind o garnitură. 2. (Ieșit din uz) Un fel de cravată lată. Coana Frosa în rochie cărămizie, cu flori turcești și cu cauc pe cap, domnu Tase în haine negre și cu plastron din rochia Frosii. BASSARABESCU, V. 46. Doriți plastron ori fundă? – Dă-mi fundă, răspunse Duțu. SLAVICI, O. I 344. 3. Bucată de piele căptușită, cu care cei care fac scrimă își acoperă pieptul.
plastrón s. n., pl. plastroáne
plastrón s. n., pl. plastroáne
PLASTRÓN s. piept, (înv.) manișcă. (~ la o cămașă.)
PLASTRÓN s.n. 1. Apărătoare din piele căptușită, care protejează pieptul la scrimă. ♦ Partea din față a unei platoșe; pieptar. 2. Partea din față (apretată) care acoperă pieptul la o cămașă bărbătească. 3. (Med.) Regiune dură la palpare. [Pl. -oane. / < fr. plastron].
PLASTRÓN s. n. 1. apărătoare din piele, căptușită, care protejează pieptul la scrimă. ◊ partea din față a unei platoșe. 2. partea din față (apretată) care acoperă pieptul la o cămașă bărbătească. 3. partea ventrală a carapacei broaștelor țestoase. 4. (med.) regiune dură la palpare. (< fr. plastron)
PLASTRÓN ~oáne n. 1) Accesoriu (detașabil; scrobit) care se aplică în partea din față a unei cămăși bărbătești. 2) Garnitură detașabilă din partea din față a unei rochii sau bluze. 3) Piesă care protejează pieptul unui scrimer; pieptar. 4) Partea anterioară a unei platoșe. /<fr. plastron
plastron n. 1. partea de dinainte la o platoșă sau cămașă; 2. bucată de piele căptușită cu care s’acopere pieptul la scrimă.
*plastrón n., pl. oane (fr. plastron, d. it. piastrone, din aceĭașĭ răd. cu emplastru și piastru). Peptar de metal la o platoșă saŭ de stofă la o haĭnă. Cravată lată care acopere peptu.
PLASTRON s. piept, (înv.) manișcă. (~ la o cămașă.)

plastron dex

Intrare: plastron
plastron substantiv neutru