plastografia definitie

22 definiții pentru plastografia

PLASTOGRAFIÁ, plastografiez, vb. I. Tranz. A falsifica documente sau semnături pe documente, a face sau a comite o plastografie. [Pr.: -fi-a] – Din plastografie.
PLASTOGRAFÍE, plastografii, s. f. Falsificare a unui document sau a semnăturii unui document; fals în acte publice. ♦ Document falsificat. – Din ngr. plastoghrafía.
PLASTOGRAFIÁ, plastografiez, vb. I. Tranz. A falsifica documente sau semnături pe documente, a face sau a comite o plastografie. [Pr.: -fi-a] – Din plastografie.
PLASTOGRAFÍE, plastografii, s. f. Falsificare a unui document sau a semnăturii unui document; fals în acte publice. ♦ Document falsificat. – Din ngr. plastoghrafía.
PLASTOGRAFIÁ, plastografiez, vb. I. Tranz. A falsifica documente său semnăturile de pe documente. V. contraface. Fănică are în mînă o poliță, ale cărei giruri le-ai plastografiat, ca să ridici cinci mii de lei de la societate. CARAGIALE, O. I 171.
PLASTOGRAFÍE, plastografii, s. f. Falsificare a unui document san a semnăturii de pe un document. Face o scrisorică de amor ca din partea lui Fănică, prefectul... către Zoițica, nevastă-mea, și-i imitează slova băiatului... închipuiește-ți plastografie! CARAGIALE, O. I 177. Bancherul a cărui nume se vede pe mincinoasele poliți... vede plastografia, oprește hîrtiile, dă de știre. NEGRUZZI, S. III 179.
plastografiá (-to-gra-fi-a) vb., ind. prez. 3 plastografiáză, 1 pl. plastografiém (-fi-em); conj. prez. 3 să plastografiéze; ger. plastografiínd (-fi-ind)
plastografíe (-to-gra-) s. f., art. plastografía, g.-d. art. plastografíei; pl. plastografíi, art. plastografíile
plastografiá vb. (sil. -gra-fi-a), ind. prez. 1 sg. plastografiéz, 3 sg. și pl. plastografiáză, 1 pl. plastografiém (sil. -fi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. plastografiéze; ger. plastografiínd (sil. -fi-ind)
plastografíe s. f. (sil. -gra-) → grafie
PLASTOGRAFIÁ vb. v. falsifica.
PLASTOGRAFÍE s. (înv.) plastograf. (Iscălitura aceasta e o ~.)
PLASTOGRAFIÁ vb. I. tr. A falsifica documente sau semnături pe documente. [Pron. -fi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < plastografie].
PLASTOGRAFÍE s.f. Falsificare a unui document sau a semnăturii de pe un document. [Gen. -iei. / < ngr. plastografia].
PLASTOGRAFÍÁ vb. tr. a face o plastografie. (< plastografie)
PLASTOGRAFÍE s. f. falsificare a unui document, a semnăturii de pe un document. ◊ documentul falsificat. (< ngr. plastografia)
A PLASTOGRAFIÁ ~éz tranz. (acte, semnături etc.) A supune unei plastografii. /Din plastografie
PLASTOGRAFÍE ~i f. 1) Falsificare a unui document sau a unei semnături. 2) Document sau semnătură falsificată. [G.-D. plastografiei] /<ngr. plastoghrafía
plastografie f. fals în acte publice.
plastografíe f. (ngr. plasto-grafia, vgr. plasto-graphia, d. plastós, prefăcut d. plásso, formez. V. plastic). Falsificarea semnăturiĭ și scrisuluĭ altuĭa. Act falsificat.
plastografia vb. v. FALSIFICA.
PLASTOGRAFIE s. (înv.) plastograf. (Iscălitura aceasta e o ~.)

plastografia dex

Intrare: plastografia
plastografia verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -gra-fi-a
Intrare: plastografie
plastografie substantiv feminin
  • silabisire: -gra-