planturos definitie

10 definiții pentru planturos

PLANTURÓS, -OÁSĂ, planturoși, -oase, adj. Cu forme pline, gras; voinic, zdravăn, masiv. – Din fr. plantureux.
PLANTURÓS, -OÁSĂ, planturoși, -oase, adj. Cu forme pline, gras; voinic, zdravăn, masiv. – Din fr. plantureux.
PLANTURÓS, -OÁSĂ, planturoși, -oase, adj. (Franțuzism rar, despre persoane) Gras, plin; zdravăn, voinic. Doamna surise cochet, socotind privirea un omagiu adus frumuseții sale planturoase. C. PETRESCU, C. V. 124.
planturós adj. m., pl. planturóși; f. planturoásă, pl. planturoáse
planturós adj. m., pl. planturóși; f. sg. planturoásă, pl. planturoáse
PLANTURÓS adj. 1. v. gras. 2. v. voluminos.
PLANTURÓS, -OÁSĂ adj. (Despre persoane) Cu forme pline, gras; voinic. [Cf. fr. plantureux].
PLANTURÓS, -OÁSĂ adj. (despre oameni) cu forme pline, gras; masiv. (< fr. plantureux)
PLANTURÓS ~oásă (~óși, ~oáse) (despre persoane) Care are corpul mare și gras; corpolent; trupeș. /<fr. plantureux
PLANTUROS adj. 1. corpolent, gras, gros, obez, plin, rotofei, rotund, umflat, voluminos, (pop.) trupeș, (reg.) încălat. (O femeie ~.) 2. masiv, voinic, voluminos, zdravăn. (Brațe ~.)

planturos dex

Intrare: planturos
planturos adjectiv