planorism definitie

9 definiții pentru planorism

PLANORÍSM s. n. 1. Ramură sportivă practicată cu planorul. 2. Îndeletnicirea de a construi planoare. – Planor + suf. -ism. Cf. rus. planerizm.
PLANORÍSM s. n. 1. Ramură sportivă care se practică cu planorul. 2. Îndeletnicirea de a construi planoare. – Planor + suf. -ism. Cf. rus. planerizm.
PLANORÍSM s. n. Sportul zborului cu planorul. Campionat de planorism și zbor cu motor.
planorísm s. n.
planorísm s. n.
PLANORÍSM s.n. Sport practicat cu planorul. ♦ Îndeletnicirea de a construi aparate de zbor fără motor. [< rus. planorizm].
PLANORÍSM s. n. 1. sport practicat cu planorul. 2. îndeletnicirea de a construi planoare. (< rus. planorizm)
PLANORÍSM n. 1) Gen de sport constând din probe de zbor cu planorul. 2) Meserie de planorist. /planor + suf. ~ism
PLANORISM a) îndeletnicirea de a construi aparate de zbor fără motor; b) sport aviatic în care aparatele de zbor fără motor sunt lansate prin tracțiune, zborul desfășurându-se pe baza curenților atmosferici. Probele de concurs sunt: zbor de înălțime, de durată, de distanță, în circuit și acrobatic.

planorism dex

Intrare: planorism
planorism substantiv neutru