placarda definitie

2 intrări

21 definiții pentru placarda

PLACARDÁ, placardez, vb. I. Tranz. A pune o placardă. – Din fr. placarder.
PLACÁRDĂ, placarde, s. f. Bucată de carton, de lemn etc. pe care este scrisă o lozincă, o înștiințare etc.; pancartă, placat1. – Din fr. placard.
PLACARDÁ, placardez, vb. I. Tranz. (Rar) A pune o placardă. – Din fr. placarder.
PLACÁRDĂ, placarde, s. f. Bucată de carton, de lemn etc. pe care este scrisă o lozincă, o înștiințare etc.; pancartă, placat1. – Din fr. placard.
PLACÁRDĂ, placarde, s. f. Tablă de lemn sau de carton, fixată în perete sau portativă, pe care se scriu anunțuri publice, lozinci etc.; pancartă. îngăduise o demonstrație muncitorească la mormîntul lui Frimu, confiscîndu-i totuși placardele care cereau demobilizarea și pacea. PAS, Z. IV 188. Gara îmbrăcată cu tot felul de stegulețe... și placarde cu urări ocazionale. POPA, V. 209.
placardá (a ~) vb., ind. prez. 3 placardeáză
placárdă s. f., g.-d. art. placárdei; pl. placárde
placardá vb., ind. prez. 1 sg. placardéz, 3 sg. și pl. placardeáză
placárdă s. f., g.-d. art. placárdei, pl. placárde
PLACARDÁ vb. v. afișa.
PLACÁRDĂ s. v. pancartă.
PLACARDÁ vb. I. tr. (Rar) A afișa, a pune o placardă. [< fr. placarder].
PLACÁRDĂ s.f. Tablă cu lozinci etc. care se poartă la manifestații; pancartă. [< fr. placard].
PLACARDÁ vb. tr. a afișa, a pune o placardă. (< fr. placarder)
PLACÁRDĂ s. f. pancartă. (< fr. placard)
PLACÁRDĂ ~e f. Placă de metal (pânză, hârtie, lemn) pe care este scrisă o lozincă sau un anunț; pancartă. /<fr. placard
placardà v. a afișa pe zid un imprimat.
*placárd n., pl. e, și (maĭ des) placárdă f., pl. e (fr. placard, subst. verbal d. plaquer, a placa, saŭ d. ol. plakkaat, placardă). Anunț (afipt) public scris orĭ tipărit pe o foaĭe maĭ mare și lipit undeva.
*placardéz v. tr. (fr. placarder). Afig o placardă.
placarda vb. v. AFIȘA.
PLACARDĂ s. pancartă, placat.

placarda dex

Intrare: placardă
placardă substantiv feminin
Intrare: placarda
placarda verb grupa I conjugarea a II-a