plăcintuță definitie

8 definiții pentru plăcintuță

PLĂCINTÚȚĂ, plăcintuțe, s. f. (Fam.) Plăcințică. – Plăcintă + suf. -uță.
PLĂCINTÚȚĂ, plăcintuțe, s. f. Plăcințică. – Plăcintă + suf. -uță.
PLĂCINTÚȚĂ, plăcintuțe, s. f. Diminutiv al lui plăcintă. De-ar fi fost mama pe-acasă, Plăcintuța n-ar fi arsă. ȘEZ. II 218.
PLĂCINȚÍCĂ, plăcințele, s. f. Plăcintuță. Deschide-te punguliță, Să plătești plăcințelele. ODOBESCU, S. III 10. Cu iaurt, cu plăcințele, Te făcuși vornic, misele. ALECSANDRI, T. 142.
plăcintúță (fam.) s. f., g.-d. art. plăcintúței; pl. plăcintúțe
plăcintúță s. f., g.-d. art. plăcintúței; pl. plăcintúțe
PLĂCINTÚȚĂ s. v. plăcințică.
plăcintuță s. v. PLĂCINȚICĂ.

plăcintuță dex

Intrare: plăcintuță
plăcintuță substantiv feminin