PITĂRCÚȚĂ, pitărcuțe, s. f. Ciupercă comestibilă cu pălăria emisferică, roșie-cărămizie, cu piciorul gros și cu carnea albă (Boletus versipellis). – Pitarcă + suf. -uță.

PITĂRCÚȚĂ, pitărcuțe, s. f. Ciupercă comestibilă cu pălăria emisferică, roșie-cărămizie, cu piciorul gros și cu carnea albă (Boletus versipellis). – Pitarcă + suf. -uță.

PITĂRCÚȚĂ, pitărcuțe, s. f. Ciupercă comestibilă, cu pălăria emisferică, roșie-cărămizie, cu piciorul gros, cu carnea albă (Boletus versipellis).

pitărcúță s. f., g.-d. art. pitărcúței; pl. pitărcúțe

pitărcúță s. f., g.-d. art. pitărcúței; pl. pitărcúțe

PITĂRCÚȚĂ s. (BOT.; Boletus versipellis) (reg.) chitarcă, pitușcă, (prin Transilv.) roniță.

PITĂRCÚȚĂ ~e f. Ciupercă comestibilă cu picior alb, acoperit cu niște solzi longitudinali și cu pălăria roșie, portocalie, galben-brună sau albă. /pitarcă + suf. ~uță

PITĂRCUȚĂ s. (BOT.; Boletus versipellis) (reg.) chitarcă, pitușcă, (prin Transilv.) roniță.