pituitar definitie

7 definiții pentru pituitar

PITUITÁR, -Ă, pituitari, -e, adj., s. f. 1. Adj. Care secretează pituită; pituitiv. ◊ Glandă pituitară = hipofiză. 2. S. f. Mucoasă a cavității nazale, constituită dintr-un epiteliu cilindric, cu cili vibratili, care cuprinde elementele senzoriale ale mirosului. [Pr.: -tu-i-] – Din fr. pituitaire.
PITUITÁR, -Ă, pituitari, -e, adj., s. f. 1. Adj. Care secretează pituită; pituitiv. 2. S. f. Mucoasă a cavității nazale, constituită dintr-un epiteliu cilindric cu cili vibratili, care cuprinde elementele senzoriale ale mirosului. [Pr.: -tu-i-] – Din fr. pituitaire.
pituitár (-tu-i-) adj. m., pl. pituitári; f. pituitáră, pl. pituitáre
pituitár adj. m. (sil. -tu-i-), pl. pituitári; f. sg. pituitáră, pl. pituitáre
PITUITÁR, -Ă adj. Referitor la fluxul nazal, la catar. ◊ Glandă pituitară = hipofiză. // s.f. Mucoasa cavităților nazale. [Pron. -tu-i-. /< fr. pituitaire, it. pituitario, lat. pituita – secreție].
PITUITÁR, -Ă I. adj. referitor la fluxul nazal, la catar. ♦ glandă ~ă = hipofiză. II. s. f. mucoasa cavității nazale. (< fr. pituitaire)
*pituitár, -ă adj. (lat. pituitarĭus). Al pituiteĭ, care produce muciĭ: membrana pituitară.

pituitar dex

Intrare: pituitar
pituitar adjectiv
  • silabisire: -tu-i-