piton definitie

20 definiții pentru piton

PITÓN2, pitoni, s. m. (La pl.) Gen de șerpi mari, neveninoși, din familia boidelor, care trăiesc în Africa, în sudul Asiei și în Australia, hrănindu-se mai ales cu mamifere mici (Python); (și la sg.) animal din acest gen. – Din fr. python.
PITÓN1, pitoane, s. n. Instrument metalic în formă de țăruș, țeavă, teu, lamelă etc. de diferite dimensiuni, având la capăt un inel prin care se introduce coarda și care servește la asigurarea alpiniștilor în timpul escaladărilor. – Din fr. piton.
PITÓN2, pitoni, s. m. (La pl.) Gen de șerpi mari, neveninoși, care trăiesc în regiunile tropicale, hrănindu-se mai ales cu mamifere mici (Python); (și la sg.) animal din acest gen. – Din fr. python.
PITÓN1, pitoane, s. n. Instrument metalic în formă de țăruș, țeavă, teu, lamelă etc. de diferite dimensiuni, având la capăt un inel prin care se introduce coarda și care servește la asigurarea alpiniștilor în timpul escaladărilor. – Din fr. piton.
PITÓN, pitoni, s. m. Șarpe mare neveninos (asemănător cu boa), care trăiește în regiunile tropicale (Python).
pitón1 (șarpe) s. m., pl. pitóni
pitón2 (piron) s. n., pl. pitoáne
pitón (șarpe) s. m., pl. pitóni
pitón (piron) s. n., pl. pitoáne
PITÓN s.m. Șarpe uriaș neveninos din regiunile tropicale. [< fr. python].
PITÓN s.n. Piron folosit în alpinism în ascensiunile grele, având la un capăt un inel prin care se introduce coarda. [< fr. piton].
PITÓN1 s. m. șarpe uriaș neveninos din regiunile tropicale ale Asiei și Africii. (< fr. python)
PITÓN2 s. n. piron în alpinism în ascensiunile grele, având la un capăt un inel prin care se introduce coarda. (< fr. piton)
PITÓN2 ~i m. (nume generic) Șarpe exotic neveninos, de talie foarte mare, care trăiește în Africa și în sudul Asiei și a cărui piele se întrebuințează în industrie. /<fr. python
PITÓN1 ~oáne n. Instrument metalic având forma unui țăruș și prevăzut cu un inel prin care se introduce coarda, folosit de alpiniști pentru asigurare în timpul escaladărilor. /<fr. piton
*pitón m. (lat. pýthon, -ónis, d. vgr. pýthon, -onos, numele unuĭ balaur mitologic ucis de Apóline). Zool. Un fel de șarpe boa din India și Africa. V. reptil.
Piton = Python.
PITÓN1 (< fr.; n. pr. gr. Python, numele șarpelui fabulos omorât de Apolo) s. m. Gen de șarpe neveninos, constrictor, din familia boidelor, de 4-8,5 m lungime și c. 100 kg greutate (Python); prezintă rudimente de membre posterioare. Trăiește în Africa, S Asiei, Australia și în câteva insule din vestul Pacificului și se hrănește cu mamifere mici. Vânat pentru pielea folosită în industria încălțămintei și în marochinărie.
PITÓN2 (< fr.) s. n. Instrument metalic în formă de țăruș, țeavă, lamelă, teu etc., de diferite dimensiuni, prevăzut cu orificiu și inel, care servește la asigurarea alpinistului în traseul escaladat; se folosește împreună cu coarda și cu carabiniera.
PITON (în mitologia greacă), balaur uriaș, ucis de Apolo la Delfi. În amintirea acestei lupte legendare, aici se organizau din patru în patru ani, Jocurile pitice, la care luau parte tineri din toate cetățile grecești.

piton dex

Intrare: piton (șarpe; -i)
piton șarpe; -i substantiv masculin
Intrare: piton (piron; -oane)
piton piron; -oane substantiv neutru
Intrare: Piton
Piton