piroti definitie

11 definiții pentru piroti

PIROTÍ, pirotesc, vb. IV. Intranz. 1. A fi copleșit de somn; a moțăi, a dormita, a ațipi. 2. A fi abătut și fără vlagă; a tânji, a lâncezi (de boală, de bătrânețe etc.); p. ext. a zăcea, a boli, a gogi. – Et. nec.
PIROTÍ, pirotesc, vb. IV. Intranz. 1. A fi copleșit de somn; a moțăi, a dormita, a ațipi. 2. A fi abătut și fără vlagă; a tânji, a lâncezi (de boală, de bătrânețe etc.); p. ext. a zăcea, a boli, a gogi. – Et. nec.
PIROTÍ, pirotesc, vb. IV. Intranz. (Despre oameni) 1. A fi toropit de somn, a pica de somn; a moțăi, a dormita, a picoti, a ațipi. Pendulul bătu unsprezece. Elena Lipan pirotea, țesînd găurile unui ciorap întins pe un ou de lemn. C. PETRESCU, C. V. 99. 2. A tînji, a lîncezi (de boală, de bătrînețe etc.); a zăcea, a boli, a gogi. De atunci, parcă dase un vînt rău peste el. Nu mai punea mîna nici să ridice un pai de jos și tot pirotea la soare, ca un om prins de friguri. SANDU-ALDEA, U. P. 218. Și ce stați așa și pirotiți, dragii bunicăi, morții cu morții și viii cu viii. CONTEMPORANUL, VI 297.
pirotí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pirotésc, imperf. 3 sg. piroteá; conj. prez. 3 să piroteáscă
pirotí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pirotésc, imperf. 3 sg. piroteá; conj. prez. 3 sg. și pl. piroteáscă
PIROTÍ vb. 1. v. ațipi. 2. v. zăcea.
pirotí (pirotésc, pirotít), vb. – A dormita, a fi adormit pe jumătate. Origine incertă, poate expresivă. După Tiktin, din gr. πηρόω „a amorți”. – Der. piroteală, s. f. (somnolență).
A PIROTÍ ~ésc intranz. 1) A ațipi și a se trezi repetat, la intervale scurte, șezând sau stând în picioare; a moțăi; a dormita; a somnola; a picoti. 2) (despre persoane) A fi într-o stare de depresie morală sau de moleșeală fizică; a lâncezi; a tânji. 3) (despre ființe) A suferi îndelung de o boală; a zace; a gogi; a boli. /Orig. nec.
pirotì v. 1. a fi somnoros; 2. fig. a amorți. [Origină necunoscută].
pirotésc v. intr. (cp. cu ngr. pirótis, infirmitate). Est. Clipocesc, moțăĭ, picur, picotesc, nu maĭ pot de somn. Munt. Tînjesc de boală, gogesc. – La Con. 243 și 262 chi-.
PIROTI vb. 1. a ațipi, a dormita, a moțăi, a picoti, (livr.) a somnola, (înv. și reg,) a aromi, a somnora, (reg.) a ajumi, a mătăli, a mocăi, a ochi, a picura, a pircoti, (Transilv.) a chircoti, (Mold.) a clipoci, (prin Olt.) a mocota, (Transilv.) a știulbica. (A ~ pe scaun.) 2. a boli, a tînji, a zăcea, (pop.) a gogi, (reg.) a zălezi, (Munt. și Olt.) a tiromi. (înv.) a lîncezi. (~ de o lună în pat.)

piroti dex

Intrare: piroti
piroti verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a